Se spune ca a te urmari o femeie frumoasa, a-ti cadea in brate, fara sa faci aproape nimic, este o mana cereasca pentru un barbat. Ce se poate intampla rau? De ce te-ai plange? Cand, insa, esti politist, esti urmarit de o femeie frumoasa, cu anturaj dubios, careia esti nevoit sa-i salvezi viata, asa cum se intampla in romanul Al Patrulea, nu te mai poti considera ATAT de norocos. Nici macar nu te mai poti lauda cu asta. Dimpotriva chiar: ascunzi asta cat poti de mult.

Totodata, se spune despre politisti, psihologi si avocati ca sunt capabili, ca nimeni altii, sa-i manipuleze pe ceilalti. Meseria ii ajuta.

Totusi, sunt momente in care o persoana avand una dintre acele meserii este ea manipulata. Este folosita. Este invinsa cu propriile mijloace.

Din mandrie exagerata, nu va recunoaste, nu va accepta. Mai ales cand persoana din fata ta, cea care ar fi putut sa te manipuleze, nu pare foarte inteligenta, nu pare pregatita. Este doar frumoasa si atat. Sau macar asa pare.

Acum, ca la orice poveste politista, farmecul pentru cititor este sa opreasca, din cand in cand, povestea (vizionarea filmului ori cititul cartii) si, punand cap la cap toate datele, sa incerce sa intuiasca cine este criminalul. O carte este cu atat mai buna cu cat criminalul este aflat mai tarziu. Sau, daca este construita genial, perfect, afli criminalul doar atunci cand ti-l spune autorul. La final de tot, daca se poate.

E drept, si tot dintr-o carte am aflat asta, uneori autorul, fix inainte sa-ti dezvaluie criminalul, scoate din joben o informatie pe care n-o stiai deja, care da peste cap intreaga constructie. Ca sa folosesc un limbaj din fotbal: autorul nu joaca fair, joaca murdar. Nu-ti da tie, ca cititor, nicio sansa. Doar ca astfel de povesti au farmecul lor, te tin in suspans pana la final.

In multe alte situatii, povesti, imi place sa derulez inapoi si sa ma gandesc cand ar trebui sa ma prind. In cazul romanului Al Patrulea existau cateva indicii, ar fi trebuit sa ma prind. Intuisem ceva, dar nu intreg deznodamantul. Intreg deznodamantul este IMPOSIBIL de anticipat.

Va mai zic doar atat: un politist cu experienta, bine vazut, se indragosteste de sora unui infractor cunoscut. Acesta facea parte dintr-o banda de spargatori. Datorita implicarii personale si sufletesti, se trezeste chiar suspect intr-un caz complex de crime. Ramane sa descoperiti singuri cum se rezolva acel caz si ce implicare are acea femeie misterioasa.

Cartea Al Patrulea, scrisa de Kjell Ola Dahl, face parte dintr-o serie de 10 carti supranumita la noi Seria Neagra. Mai am cateva carti din serie, sper sa fac rost si de celelalte.

Pana una-alta, Al Patrulea este o carte care nu se mai gaseste in librariile online decat in engleza (am vazut-o pe Elefant). La un moment dat fusese (re)editata de GSP, fiind vanduta la chioscurile de ziare.