Apple Tree Yard – Louise Doughty

Apple Tree Yard este o carte atipica. Este psihologica, aproape deloc thriller, dar este una atipica din multe puncte de vedere. Buna de citit, buna de recomandat, dar pentru mine usor dezamagitoare dintr-un punct de vedere. De fapt, din ACEL punct de vedere pentru care ma apucasem de ea. Sa explic pe larg acum …

Intai si intai, despre ce este vorba. Yvone Carmichael este o femeie implinita din toate punctele de vedere. Cercetator de succes, om de stiinta renumit, are un sot iubitor, la fel de cunoscut in domeniul lui (nu sunt colegi, dar lucreaza in domenii relativ conexe), are doi copii, unul cu o usoara problema psihica, un altul, o fata, cu prieten, deja la casa ei. Avea, deci, tot ce-si dorea.

Ca de obicei, pentru ca nimeni si nimic nu-i perfect pe lumea asta, ceva disturba tot acest echilibru. Primul care-l disturba, de fapt, este sotul lui Yvone, Guy (interesanta alegerea numelui acestuia, eu as interpreta-o ca fiind UN TIP CA TOTI TIPII, cumva stereotipic), care are o aventura. Ea aparent va trece peste aceasta escapada, dar fix intr-un moment cand este vulnerabila, intalneste un tip. Un tip caruia initial nu-i afla nici numele, nici ocupatia. Nimic.

Care tip o seduce, chiar daca ea nu este chiar tipul de femeie care sa-si insele sotul. Chiar dimpotriva.

Din pacate, insa, un incident major din viata ei ii va face pe cei doi sa ajunga la tribunal: el inculpat pentru crima, ea complice. Asa cum se intampla in multe situatii de genul, fie la sfatul avocatilor, fie dintr-un instinct psihologic de conservare, cei doi, ori macar unul dintre ei, va pune instinctul de conservare si supravietuire mai presus decat dragostea dintre ei. Apararea unuia se va baza pe punerea in dificultate a celuilalt. Desi, aparent, cei doi sunt de aceeasi parte a baricadei, in fapt interesele lor nu coincid pe de-a intregul.

Acum, desi am omis lucruri esentiale, despre care imi doream sa vorbesc, voi trece peste ele, pentru a nu face spoiler.  Totusi, tin sa subliniez 5 aspecte importante ale cartii. Voi incepe cu cele pozitive, cu lucrurile pe care cartea le are diferite:

1. Este o carte scrisa la persoana I, intr-un mod diferit. De obicei, personajul-narator vorbeste cu cititorul. De aceasta data, ea, Yvone, vorbeste cu … EL! Cu amantul! Interesant, inedit si curajos. Nu se schimba perspectiva nicio secunda, asa ramane pana la finalul cartii.

2. Partea de thriller este cumva dubioasa: pana dupa jumatatea cartii nu stii cine a murit. Stii ca este o crima pentru ca ti se spune, printre picaturi, ca-i vorba despre un proces si o crima. Dar nu stii CINE a murit. Pe de alta parte, in ancheta ulterioara a crimei, nu se pune nicio secunda problema criminalului. Stii din start cine este, apararea acestuia bazandu-se pe alte lucruri. Nu sa-l scape de puscarie, ci sa aiba o pedeapsa cat mai mica.

3. Are personaje foarte bine conturate. Ea, Yvone, si cu amantul sau sunt personaje FABULOASE. Nu-s singurii. Cei care mi-au mai placut au fost avocatii, in frunte cu TANARA avocata a amantului. Singurul personaj dezamagitor conturat este sotul ei, Guy. Dupa cum ii zice numele, este singurul personaj stereotipic din carte. Este fad, sec, sters.

4. Pe partea de thriller, sunt profund dezamagit. N-are pic de suspans. Iti starneste doar curiozitatea, citesti jumatate de carte fara sa stii cine a murit. Dar nu este suspansul ala clasic dintr-un thriller. Este un neprevazut care doar pluteste in aer, nu este ceva care efectiv sa te tina cu sufletul la gura. Nimic socant, nimic care sa te dea pe spate. E doar o curiozitate starnita. Si cam atat.

5. Este interesant de observat cum se raporteaza la ea diverse categorii de persoane. De exemplu, femeile vor urmari cu atentie parcursul si transformarea lui Yvone. Ele vor oscila intre a o repudia, a o condamna, si a empatiza cu ea. Pe mine acest personaj ma fascineaza, apreciez cat de bine conturat este, pe de alta parte n-as putea empatiza pana la capat cu ea. Cumva, e ceva-n mine care ma impiedica sa fac asta.

https://www.youtube.com/watch?v=_cY9KudcY1I

Per total, mi-a placut Apple Tree Yard (ce ciudat, dar in acelasi timp ce bine ca nu i-a fost tradus titlul). Sunt dezamagit vizavi de suspans, dar este indeajuns de diferita incat sa merita a fi citita. Celor care cauta drame, romane psihologice, le este adresata. Iar cei din domeniul psihologiei, care se pot pronunta in ceea ce priveste anumite boli psihice, isi pot exprima pareri mult mai relevante. Cumva, a reusit sa ma atraga, sa ma faca sa NU regret timpul petrecut in compania ei, chiar daca nu sunt deloc publicul ei tinta.

Ralucai si Catalinei le-a placut mai mult Apple Tree Yard. Mult mai mult. Recititi punctul 5, apoi cititi recenziile lor.

Un ultim lucru tin sa mentionez: dupa aceasta carte a fost facuta, de catre BBC, o mini-serie de 4 episoade.

Cartea Apple Tree Yard, scrisa Louise Doughty, poate fi cumparata de pe site-ul editurii Vellant, cea care a tradus in 2017 acest roman in tara noastra, dar si de pe Libris, Elefant si Cartepedia.