Bookster vs edituri este un subiect despre care presa clasica, oficiala, a scris prea putin. L-a mentionat, a anuntat procesul deschis de edituri, dar cam atat. Hotnews a fost singurul site care a facut o minima analiza. Plus DIGI24, care a cerut opinia scriitorului Radu Paraschivescu. Mai jos aveti clipul respectiv.
Raspunsul Bookster este pe start-up.ro, iar dintre bloggeri am vazut opinii la Ovidiu Eftimie (pe blogul lui Zoso), Andreea Chiuaru si Dorina Danila.
Acum, fara sa ma pronunt asupra legalitatii, duelul acesta Bookster vs edituri este interesant. In continuare voi spune de ce e interesant, de ce sunt suparate editurile si cine ar putea avea dreptate.
La fel ca-n cazul Uber, Bookster e ceva cool
De fapt, asta e principala temere a editurilor. Bookster e un brand cool, drept urmare e cool sa lucrezi cu ei, sa imprumuti carti de la ei, sa te asociezi cu ei. Si, apropo, am inteles ca Bookster e invidiat si ca angajator. Din ce mi-a zis cineva, exista la Bookster o pauza de lectura (de jumatate de ora ori chiar o ora). Deci Bookster e cool, biblioteca aia veche si prafuita, cu angajati de peste 50 de ani, e comunista. E ceva vechi. Arhaic.
Este diferenta dintre a merge cu taxiul si a merge cu Uber; dintre a te caza la un hotel si a te caza prin Airbnb.
Exact ca-n cazul Uber, se cer reglementari clare
Fara sa ma pronunt asupra sanselor pe care le au editurile, mie mi se pare ca, de fapt, miza nu este neaparat decizia justitiei. Justitia va da o hotarare pe baza LEGILOR ACTUALE. Editurile au chemat in instanta inclusiv Ministerul Justitiei, drept urmare ele vor o reglementare clara si precisa. Exact cum Uber si Bolt au fost reglementate, acum functioneaza LEGAL pe piata. Asta dupa ce taximetristii nu doar ca ii dadusera in judecata, dar incepusera si cu sicane prin trafic.
Acum masinile firmelor de ridesharing circula cu insemnele Uber/Yango/Bolt la vedere. Mai stie cineva cum Uber fusese oficial interzis in Cluj in urma unei decizii judecatoresti?
Bookster se promoveaza misto
Va spuneam ca e un brand cool, ca are angajati si idei misto, dar nu v-am zis care e principalul lor vector de comunicare: oamenii care citesc in mijloacele de transport.
Caci, spre deosebire de TOTI ceilalti, Bookster a venit cu o idee revolutionara: o coperta protectoare Bookster. Da, protejeaza coperta originala a cartii, dar este si o reclama la brandul lor.
Nu exista coperti cu vreo librarie online ori cu vreo editura. Exista, insa, cu Bookster. Cine a gandit chestia asta este un om foarte destept.
Nicio firma nu mai da vouchere de carti
Stiu cazul unei firme mici, de 30 de angajati, care prin 2014 dadea vouchere de carti. Partea misto la vouchere era ca indiferent daca X citea sau nu, voucherele se foloseau. Din 30 de angajati citeau doar vreo 7-8, insa acei 7-8 primeau voucherele tuturor. Cele mai multe le primeau cei care erau parinti, sa le dea pentru cartile scolare (in special in septembrie, cand incepea anul scolar).
Faza e ca editurilor si librariilor online le convenea. Nu conta cine le folosea, ideea e ca erau folosite.
De prin 2015, cand au aflat de Bookster, sefii acelei firme au renuntat la acele vouchere si au facut abonamente la Bookster. Motivul este evident: in loc sa dea 100 de lei pe luna, dau doar 5 euro (atat am inteles ca este costul per angajat al unui abonament la Bookster). Cazuri ca acesta sunt multe. Prea multe, ar zice editurile.
Unii angajati sunt evaluati in functie de numarul de carti imprumutate
Sunt patroni care tin neaparat la nivelul cultural al angajatilor. Nu doar ca fac abonament la Bookster pentru angajati, dar se uita si la cat de folosite sunt abonamentele. Cunosc un alt caz, al unei firme care nu mai exista, in care unui angajat i s-a reprosat ca nu a imprumutat nicio carte prin intermediul Bookster. Dialogul a decurs cam asa:
– Nu ai imprumutat nicio carte de la Bookster. De ce?
– Dar poate cumpar carti.
– Pai cumperi?
– Intamplator, da. Nu stiam ca abonamentul e obligatoriu.
– Pai noi de ce-l platim? Nu ca sa-l folositi?
Firma era mica, insa din ce mi-a zis acel amic sunt firme mari care isi evalueaza angajatii si pe baza numarului de carti imprumutate. Ceea ce, fie vorba-ntre noi, nu e chiar ok.
Bibliotecile clasice nu prea iti imprumuta carti si oricum nu carti noi
Majoritatea bibliotecilor, BCU, Biblioteca Nationala, nu-ti imprumuta cartile acasa, ci te lasa sa le citesti acolo. Cele cateva care te lasa sa imprumuti carti nu sunt foarte dotate cu carti noi. Oricum, nu cu carti comerciale.
Si aici vine partea interesanta: CE carti se imprumuta de la Bookster? Fara sa am o statistica exacta, am aflat ca:
- Se imprumuta mult carti in limba straina. 70-80% in engleza, dar se imprumuta si carti in alte limbi. Ceea ce nu prea gasesti in biblioteci, ceea ce nu prea gasesti nici prin librarii. Cele cateva librarii online cu carte in limba straina au un timp mare de livrare (15 zile, poate mai mult). Faza e ca aceste imprumuturi NU ar trebui sa afecteze editurile, caci ele au carti in limba romana, doar ca, de fapt, chiar afecteaza. Motivul e evident: daca tu ai de unde sa-ti cumperi Harry Potter in limba engleza inseamna ca nu vei mai cumpara traducerea editurii Arthur. In plus, unele carti in engleza, deja citite in Romania, nici nu mai ajung sa fie traduse. Nu mai are sens atat timp cat deja au fost citite in engleza.
- Se imprumuta carti de dezvoltare personala. Ceea ce, repet, nu se gaseste prin biblioteci si ceea ce librariile clasice vand. Dar se pare ca vand din ce in ce mai putin din cauza Bookster.
- Vand carti de specialitate, in special marketing, vanzari, comunicare, publicitate. Acestea fie sunt in engleza, deci nu mai are sens sa le traduca editurile noastre, fie sunt in romana si nu se mai vand de la edituri.
- Se imprumuta cartile proaspat ecranizate. A aparut filmul X, saptamana viitoare se duce toata firma la cinema, asa ca cititorii din firma cer la Bookster cartea, sa fie in tema. S-ar putea sa nu le placa, dar asta e, n-au dat bani pe ea.
Cine face mai mult rau: reducerile sau imprumuturile?
Andreea sustine ca o librarie precum Elefant a invatat rau publicul: de ce sa cumperi o carte cu 40 de lei, mai bine astepti sa vina reducerile pe Elefant. Si Elefantul, dragutul de el, ar face mai mult rau prin asta decat face Bookster. Ma rog, nu doar Elefant are promotii non-stop, toate librariile online procedeaza asa. Intrebarea ramane: cat de mult strica piata de carte astfel de promotii permanente?
Nu detin raspunsul la aceasta intrebare, insa, asa cum vazusem nu demult la Tolontan, un ziarist, fie el si blogger (care, in esenta, este tot ziarist), trebuie sa stie sa puna intrebari. De raspuns nu este obligat sa raspunda tot el.
Un mini Fake-News: Bookster a crescut vanzarea de cartea
Nevrand sa fiu de-o parte sau de alta a baricadei, vreau sa demontez un fake-news. Este ceea ce invatam eu la sociologie ca este o corelare nedovedita intre 2 fenomene. E un adevar: din 2013 piata de carte a crescut in Romania. Fara sa fi avut acces la cifre, care apropo, vin de la Bookster, noi nu putem decat sa-i credem pe cuvant, pot spune ca aceasta crestere este vizibila: nu doar ca aud in jurul meu ca se citeste, nu doar ca vad din ce in ce mai multe persoane ca fac asta, dar observ ca tot apar librarii prin oras, in special in centrele comerciale. Initial, cand au aparut librariile nu li se dadea viata lunga. Si, cumva, isi impartisera teritoriul: acolo era Diverta, acolo era Carturesti, acolo era Librarium. Acum gasesti chiar si 3 librarii intr-un mall.
Problema e simpla: piata de carte NU a crescut datorita Bookster. Bookster a venit pe o piata de carte deja in expansiune. Nu pot dovedi nici contrariul, ca Bookster a incetinit ritmul de crestere, ca editurile ar fi vandut mai mult daca NU aparea aceasta biblioteca online, dar nu pot sustine afirmatia asta.
As vrea, intai si intai, sa vad datele din urma. Caci in mod sigur piata era deja in crestere din cu totul alte motive.
Da, Bookster a raspuns unei cereri, Bookster a acoperit o nevoie pe care editurile si librariile nu o acopereau, dar e absurd sa spui ca datorita lor au avut loc acele cresteri. E ca si cum ai sustine ca daca in 2020 se dovedeste o scadere a ratei obezitatii, acest lucru este datorat aparitiei pe piata a celor de la Burger King. Da, ei au aparut pe piata in 2019, au REaparut (ma rog, erau pe Aeroportul Otopeni), dar e doar o coincidenta. Atat si nimic mai mult.
Editurile isi fac reclama si mizeaza pe anti-piraterie
Editurile incearca indirect sa convinga cititorii ca Bookster este un fel de piraterie. Da, romanul pirateaza mai mult decat orice european, dar a aparut un vag curent de deontologie, anti-piraterie. Un IT-ist, de pilda, incepe sa inteleaga importanta platii pentru un soft, drept urmare, luptandu-se contra pirateriei informatice, ar fi un pic absurd s-o incurajeze pe cea literara. Fix pe acest trend a venit si Netflix, fix de el vor sa profite editurile.
Chiar daca instanta va da dreptate Bookster, editurile spera ca macar cativa cititori sa constientizeze raul pe care-l fac si sa reinceapa sa cumpere carti. In plus, incearca sa forteze mana guvernului sa reglementeze mai clar problema. Momentan, fix ca-n cazul uber, este o problema slab reglementata. Bookster a primit autorizatie, dar ea-mi seamana mai mult a Nu pare a fi nimic ilegal in ceea ce faceti. Acest lucru este clar diferit de Este perfect legal ceea ce faceti voi. O diferenta de nuanta destul de importanta.
De ce dupa 7 ani?
La intrebarea asta trebuie sa raspunda editurile. Eu pot doar sa presupun ca initial au considerat ca fac un bine Bookster daca-i dau in judecata, caci le fac reclama. Acum au ajuns la concluzia ca lumea deja a aflat de Bookster, drept urmare e acelasi lucru daca ii dau sau nu in judecata. E drept, as fi tare curios sa aflu raspunsul oficial al editurilor la ACEASTA intrebare.
Problema nu e ca nu i-au dat pana acum in judecata, ci este ca nu au schimbat nimic. Nu si-au schimbat gandirea, strategia de marketing. Si pare ca nici nu vor s-o schimbe.
Bookster vs edituri – concluzii
Razboiul Bookster vs edituri va continua. Nu se va ajunge la amenintari si injurii precum in duelul Uber vs Taximetristi doar pentru ca vorbim de un duel intelectual. Altfel, in sinea lor si la o bere, probabil ca editorii si autorii injura (academic sau nu) Bookster.
Bookster vs edituri este un razboi care trebuie urmarit. Din pacate, din cauza altor stiri, el deja a fost ingropat de presa. Vom mai auzi de el doar cand se va da o decizie definitiva, desi chiar si atunci una dintre parti, cea invingatoare, ar putea avea ghinionul unei intamplari politice mai relevante. Din acest motiv am si scris articolul: macar noi, bloggerii de carte, sa luam in serios acest duel. Din punctul meu de vedere, fara invingatori si invinsi, fara baieti buni si baieti rai. Dar asa sunt eu setat, sa vad ceva bun in orice personaj rau, dar si ceva rau in orice personaj bun. Sau, ma rog, in orice personaj care mi se baga pe gat ca fiind bun.
Apropo, Netflix plăteşte drepturi de autor pentru fiecare vizionare a unui film? Că am văzut că aşa cer unii autori. Cineva pretinde că a fost ïmprumutată cartea ei de 10000 de ori (!!!) şi deci ai dreptul la o sumă pe măsură, nu cât intenţiona Bookster sā ofere.
Netflix produce sau cumpara filme.
Filmele isi fac veacul prin cinema o perioada, apoi cei care l-au produs il vand sau nu catre Netflix. Ulterior Netflix nu mai plateste nimic, a cumparat drepturile asupra filmelor.
Pt filmele produse de ei nu stiu cum sta treaba. Ce stiu, insa, este ca mai nou Netflix s-a apucat sa cumpere si cinematografe.
Interesant de urmărit ce se întâmplă, da. Însă demersul acesta al editurilor mi se pare puțin absurd. Cum ar fi ca editurile să dea în judecată și toate bibliotecile de stat? (cel puțin la biblioteca județeană Argeș avem și titluri noi)
Ptr Diana (si nu numai), un comentariu dat de Bogdan Stoica la o postare de-a Andreei Chiuaru:
Bogdan Stoica
e foarte simplu: potrivit legii, o biblioteca publica e definita ca avand nu doar site, ci si infrastructura fizica, costuri zero la imprumut carti, cartoteca publica, bibliotecar (asistent pentru cititori), depozit, zona de arhiva (carti rare/publicatii/fonduri de documente), sala de lectura, astfel incat sa fie pe bune de interes public. bookster nu are nimic din toate astea. o biblioteca publica nu e operata de un srl si nu face profit, bookster e srl si face profit. o biblioteca publica isi ia cartile doar de la edituri si din donatii, bookster nu ia nimic de la edituri, ba isi si ascunde achizitiile de ele. de fapt, bookster e o librarie deghizata, care vinde carti in … leasing cu buy-back. incadrarea fiscala la ce fac ei este cu totul alta decat cea declarata. iar editurile au deschis procesul doar pentru a obliga anaf sa le reconsidere celor de bookster operatiunile.
Nu sunt de acord cu dl Radu Paraschivescu în legătură cu un aspect: într-o țară care nu citește, nivelul de cultură nu va avea deloc de suferit din cauza unei biblioteci de felul Bookster, ci din contră. Sunt multe persoane care nu (prea) citesc de fel, dar când colegul de birou a citit o carte împrumutată prin Bookster, îî face curioși să o împrumute, cine știe, poate le place. E un fel de încercare fără riscuri. Foarte probabil, aceste persoane nu ar fi cumpărat cartea. Azi așa, mâine așa, până ajung cititori. Și poate atunci ajung să investească și în cărți. Dar atunci când nu citești de obicei, nu te apuci să cumperi. Bookster face educație în acest sens și ajută la formarea unor obiceiuri culturale.
Mie mi s-a întâmplat altceva – am împrumutat câteva cărți de la Bookster – una nu mi-a plăcut, deci mi-ar fi părut rău să o fi cumpărat, altele au fost ok și m-au făcut să caut și alte cărți ale autorului, care nu erau disponibile la Bookster, alta mi-a plăcut atât de mult. încât am cumpărat-o pentru biblioteca personală. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă n-aș fi descoperit-o la Bookster.
Am si spus chestia asta intr-un comentariu: editurile ar putea da bookster primele 2 volume ale unei serii, oricare, cu promisiunea ca bookster nu va face rost de la librarii de restul volumelor. Asta, bineinteles, ar presupune ca editurile vor colabora cu Bookster, nu se vor razboi cu ei.