Casa cu fluturi de Katrine Engberg face parte din seria inceput de autoare cu romanul Pazitoarea Crocodilului. Din pacate, desi in unele tari a fost marketat drept volumul 2 al seriei, in UK de pilda, de fapt este al treilea volum. La noi se spune doar ca face parte din serie, fara sa se precizeze ce volum.
Casa cu fluturi este un nou thriller cu sanatorii si spitale de nebuni. In ultima vreme am citit multe astfel de thrillere, pot spune ca treptat-treptat ele ajung genul meu preferat de thrillere. Daca in acele sanatorii se si petrec crime, cu atat mai spectaculos. Era sa zic cu atat mai bine, dar as fi exagerat.
Romanul incepe cu o asistenta care injecteaza o supradoza de medicament unui pacient cardiac. Locul nu este un sanatoriu, cum ati putea crede dupa primele 2 paragrafe, ci o clinica de cardiologie. Sase zile mai tarziu, un barbat care ducea ziare face o descoperire macabra: cadavrul complet dezbracat al unei femei, care zace intr-o fantana avand mici incizii pe mana. Ce era si mai socant este faptul ca ea fusese golita complet de sange. Din pacate, aceasta femeie nu este singura victima. Veti descoperi singuri cate alte victime mai sunt.
Anchetatorul Keppe Korner, abia revenit in urma unui divort dureros, preia cazul. Din pacate, colega lui obisnuita, Anette Werner, este in concediu de maternitate si nu il poate ajuta. De fapt, il ajuta si se implica mai mult decat e cazul, mai mult decat avea voie, asa ca viata ei este pusa in pericol. Evident, va las tot pe voi sa descoperiti cum se termina acest caz si ce legatura este cu … sanatoriile.
Despre Casa cu fluturi vreau sa mai spun, sa mai subliniez 3 lucruri importante:
- Cazul poate fi lesne urmarit, nu este nimic de neinteles, insa parcursul celor 2 anchetatori pare cumva in aer. Nu stim prea multe de divortul lui Korner si nici de sarcina Anettei. Nu stim, insa putem banui, putem ghici. Oricum, cei 2 anchetatori sunt UMANI, simpatici, empatici, nu sunt genii, nu sunt vreun Sherlock nordic care descopera criminalul batand din palme. Deci este o poveste REALISTA, credibila.
- Desi cartea este scrisa de o scriitoare daneza, nu prea am simtit ideea de thriller nordic. Nu stiu, cartea parea ca ar fi putut fi scrisa si de un american, si de un britanic, si de un francez. Este o carte buna, o carte care-ti transmite ceva. Cumva o carte universala. Globala. Psihiatria nu are neaparat localizare geografica, bolile psihice sunt aceleasi peste tot.
- Desi pare la prima vedere previzibila, stii “de unde sa iei vinovatul”, nu poti ghici complet desfasurarea. Are acel minimum de suspans absolut necesar. Un lucru excelent, daca ma intrebati pe mine.
Nu va spun mai multe, nu va spun nici de unde vine titlul Casa cu fluturi, va trebui sa descoperiti singuri. Personal, prima oara gandul mi-a ZBURAT la Gradina cu fluturi. Din pacate sau din fericire, cele 2 povesti nu au vreo legatura intre ele.
In concluzie, Casa cu fluturi este thriller bun, solid, cu mult suspans, cu niste crime care te infioara, cu cateva idei care te vor pune pe ganduri. Eu, unul, abia astept sa se mai traduca romane din aceasta serie, atat urmatoarele, cat si … precedentul.
Casa cu fluturi a aparut la Editura Crime Scene Press, loc de unde va sfatuiesc sa o comandati.
ps: Desi Casa cu fluturi mi-a placut, imediat dupa ce m-am apucat am inceput sa ma gandesc la precedenta. M-am strofocat sa imi amintesc ce se petrece in Pazitoarea crocodilului. Pe bune ca nu mi-am amintit decat cu ajutorul Google. Nu stiu daca ar trebui sa ma bucure, caci inseamna c-am mai citit multe carti de atunci, ori sa ma intristeze, ca ma lasa memoria. Evident, o parte din vina o poarta si cartea in sine, care nu a trecut testul timpului, asa cum imi place mie sa spun.
Leave a Reply