Acolo unde canta racii este una dintre cartile care mi-a atras atentia prin dubiosenia ei. E un paradox, stiu, la fel cum un paradox este faptul ca cea mai convingatoare recenzie, cea care m-a facut sa ma decid s-o comand, a fost una negativa (cea scrisa de Andreea).

La final, sentimentele mele sunt mixte, avand la fel de multe motive sa sterg pe jos cu ea precum am s-o ridic in slavi.

Pe scurt, Kya, Fata Mlastinii, o copila abandonata de toata lumea, este parasita succesiv de toti membrii familiei (frati, surori, mama si tata). Ea traieste singura intr-o coliba izolata de pe mlastina, fiind considerata a fi ciudata. Continue reading