Cand am vazut prima oara titlul Un basm in dreptul unei carti de Stephen King am tresarit. Oare omul s-a dezis de stilul sau cu care s-a consacrat si a trecut pe basme? Si daca tot a facut-o, de ce sa-si boteze astfel cartea? Nu putea sa-i spuna … altfel?
Dupa ce am terminat de citit romanul Un basm (ce dubios suna!), mi-am dat seama de 2 lucruri, care de fapt inseamna unul si acelasi lucru:
- Stilul Stephen King este acelasi.
- De fapt, lumile pe care le construieste Stephen King sunt totusi lumi … de basm.
Basmele, dragii mei, nu-s doar povestile acelea pentru copii. Desi, daca stau bine sa ma gandesc, chiar si povestile pentru copii sunt sangeroase. Experienta filmului Capra cu trei iezi imi este inca proaspata in minte: o poveste sangeroasa, pe care inca o consideram “pentru copii”, a fost facuta film horror, film care ne arata cat de ipocriti suntem de fapt. Continue reading