Chirurgul este un thriller atipic, care incepe cumva diferit si care se desfasoara intocmai. Multora nu le-a placut, n-au fost incantati, au fost aproape plictisiti. Se asteptau la altceva. Pe mine m-a dezamagit finalul, parca prea banal, dar nu vreau sa intru in detalii. Va trebui sa-l descoperiti singuri.

Pe scurt, Chirurgul din aceasta carte este Anne Wiley, o adevarata vedeta in spitalul ei. Ea avea un procentaj de invidiat in ceea ce priveste supravietuirea: 100%. Asta desi era chirurg cardio-vascular, operatiile pe cord deschis fiind printre cele mai dificile. Ea ajunsese vedeta acelei clinici, aparand inclusiv pe cateva bannere publicitare.

Evident ca existau si dusmani, oameni care o invidiau si care asteptau ca ea sa faca prima greseala. Abia asteptau “s-o prinda la cotitura”. Greseala vine atunci cand nimeni nu se astepta …

La un moment dat, inima pacientului de pe masa de operatie nu raspunde, insa dupa prima manevra de resuscitare Anne se uita mai atent la figura acestuia si … hotaraste brusc sa-l declare mort. Toti colegii ei raman socati, dar “merg pe mana ei” si-l declara mort.

Evident ca va urma o ancheta, evidenta ca in urma ei vor iesi la iveala dusmanii, cei care parca-si doreau prima victima de pe masa de operatie a vedetei Anne Wiley. Insa pentru Anne Wiley apar si mustrarile de constinta: ea nu mai poate dormi noaptea, se gandeste non-stop la ce a facut, isi pierde incredere in sine si in capacitatile ei.

Acum trebuie sa va spun de ce e ciudat romanul Chirurgul. De ce este atipic. De ce are un suspans scazut.

In primul rand, pentru ca STII din start cine este vinovatul (macar partial), insa nu stii cine e victima. Afli mai tarziu cine este victima si de ce a avut acea reactie chirugul Anne Wiley.

In al doilea rand, Anne nu fugea efectiv de nimeni. Poate doar de ea insasi. Nu era jocul clasic, de-a soarecele si pisica, dintre un detectiv si un criminal.

In al treilea rand, totul era mult prea static. Eu ador povestile dinamice, aceasta era o poveste statica, aveam impresia ca … nu se intampla nimic.

Ce mi-a placut insa a fost problema morala care se pune. Nu dau spoiler daca spun ca victima era una … care trebuia sa moara (din punctul de vedere al Chirurgului Anne Wiley). Drept urmare dilema morala include notiunile de razbunare, de dreptate, de eliminare din societate a unor oameni care nu merita sa traiasca, dar si notiunea de pacient care trebuie salvat. Daca pe masa ta de operatie s-ar afla un criminal in serie, tu ca medic esti sau nu obligat sa-l salvezi?

In plus, ca intrebare principala, nicidecum secundara: a opri manevrele de resuscitare este acelasi lucru cu a ucide un pacient?

Tot ca un mare plus al acestei carti, patrundem in strafundurile mintii personajului principal. Il cunoastem pe de-a-ntregul, ii aflam cele mai intime trairi, cititorul nu e doar un om care se uita pe gaura cheii, ci este un om care acces si la ce este in mintea si in sufletul Annei.

Ceea ce ar trebui sa ma faca sa fiu empatic cu ea, sa o inteleg, sa fiu de partea ei. Lucru care la mine n-a functionat. De ce n-a functionat? Cine ma cunoaste da imediat raspunsul: pentru ca autoarea si-a dorit prea mult sa ma faca sa fiu empatic cu personajul principal. Ea este o victima, insa prea mi se scoteau ochii cu asta. Autoarea parea ca ma scoate pe mine vinovat. Eu, cititorul, eram vinovat, singurul mod in care puteam sa-mi rascumpar vinovatia era sa aplaud gestul Annei. Ceea ce, repet, la mine are efecte adverse.

Per total insa, Chirurgul este o carte buna, un thriller atipic care trebuie citit tocmai pentru ca e diferit de majoritatea thrillerelor de pe piata.

Chirurgul a aparut la Editura Litera, dar poate fi comandat si de pe Elefant.

ps: Am terminat romanul Chirurgul acum aproape o luna. Daca inca tin minte cartea inseamna ca e indeajuns de buna incat sa treaca testul timpului. Multe alte carti au fost uitate la 2-3 saptamani de la lectura.