Clubul crimelor de joi este una dintre cele mai nebunesti carti citite de mine in ultima vreme. Interesante, dubioase, originale si nebunesti. Sper ca n-am ratat vreun adjectiv potrivit.
Sa ne intelegem: ideea unui club unde sa se intalneasca oamenii sa vorbeasca despre crime nu e chiar originala. Doar ca aici, in acest club, nu sunt pustani anarhisti care urasc politia, ci niste oameni foarte respectabili. Clubul crimelor de joi este un club de pensionari care, de obicei, discuta crime nerezolvate de acum multi ani. La un moment dat, insa, o crima se petrece chiar sub nasul lor, va las pe voi sa aflati cum, drept urmare ei sunt nevoiti sa ancheteze o crima proaspata. Ancheta lor si a politiei decurge in paralel, ceea ce poate fi deopotriva un avantaj si un dezavantaj. Asa cum deja va dati seama, pensionarii aparent simpatici si inofensivi sunt mai mereu cu un pas inaintea anchetatorilor oficiali. Despre ce crime este vorba (gata, v-am zis ca-s mai multe) si cine se face vinovat de ele ramane sa descoperiti singuri.
Facand abstractie de ceea ce va ofera cartea, vreau sa va ganditi la 3 lucruri, 3 intrebari si probleme pe care ar trebui sa vi le puneti atat inainte, cat si dupa lectura romanului Clubul crimelor de joi:
- Cum ar decurge in Romania un astfel de club? Nu ma refer DOAR la CINE ar face parte din el si unde s-ar intalni, ci si la modul in care CEILALTI l-ar privi. Oare politia i-ar baga vreodata in seama? Tin minte ca acum ceva timp un profesor ne povestea diferenta dintre politistul roman si cel britanic: cel britanic se duce pur si simplu prin cartier si sta de vorba cu absolut toata lumea, cu batrana (aparent?) surda de la parter care e tot timpul cu ochii pe geam, cu batranul din fata blocului, vesnic pe banca, care vede si aude tot, cu nebunul de 30 de ani neangajat care nu se stie ce face … La noi politistul e politist doar ca sa dea amenzi si doar ca sa IMPUNA legea. Cu forta. Fara sa dau vina DOAR pe politie, eu ma intreb cum ar fi privit un astfel de club de catre ceilalti. Din cauza mentalitatii tind sa cred ca ar fi imposibil in Romania, in 99% dintre orase/cartiere. Daca vreunul este prezent, cu siguranta e vorba despre o exceptie.
- Apropo de locuri precum Clubul crimelor de joi, intr-un roman citit recent, Locuri intunecate, era un altfel de loc, unul unde tinerii (si mai putin tinerii) discutau crime. Daca in Romania un astfel de club ar fi imposibil, cum ar arata el, oare, in SUA? Dar in Franta? Dar in tarile nordice, tari recunoscute pentru modul in care au grija de batrani? Nu ma refer doar la aceasta perioada, desi e interesant si acest aspect. Chiar asa: oare Clubul Crimelor de Joi ar mai avea voie sa se intalneasca in pandemie? Sau poate ar fi mai interesant, pentru ca ei s-ar intalni … in mod clandestin. Si, ca sa fac o gluma amara, poate crimele ar fi mascate de Covid. Nu-mi dau seama exact cum, dar nu sunt scriitor. Noroc ca nu sunt.
- Cand vedeti un titlu precum Clubul crimelor de joi, la ce va ganditi? Eu, unul, ma gandeam la un club unde lumea se lauda cu crimele pe care le-a facut. Un club de sadici, care vin acolo sa se laude cu grozaviile facute. Eventual unul online, unde fiecare se exprima anonim. Chiar sunt curios daca-s singurul defect care s-a gandit la asta.
Un alt aspect legat de carte, fara sa pot spune ca e unul pozitiv sau negativ: Clubul crimelor de joi are un ritm extrem de lent, ritm specific varstei a treia. Nu stiu daca ritmul este ceva intentionat, ceva in ton cu personajele, sau pur si simplu este o eroare. Teoretic, nu-mi surad cartile de 400 de pagini care ar fi putut fi scrise in 300, cum este, la prima vedere, si aceasta. Pe de alta parte, avand un pretext serios, prefer sa cred ca este ceva intentionat si ca autorului i-a reusit.
Ca ultim lucru bun, care merita subliniat, Clubul crimelor de joi are un final excelent, deloc previzibil. Eu judec deseori thrillerele pe baza finalului, a deznodamantului.
Clubul crimelor de joi a aparut la Editura Crime Scene Press, editura specializata in cartea thriller, insa poate fi comandata si de pe Carturesti, Libraria Delfin, Libris, Elefant si eMAG.
0 Comments
3 Pingbacks