Corina Moisei-Dabija: Despre BINE în literatură

1 Dec

Despre Bine în literatură. Autorii basarabeni contemporani și aportul lor în transformarea scriiturii

 

Am gândit acest articol preț de câteva zile. În primul rând, pentru că sarcina în sine era extrem de dificilă. Urma să povestesc unui public nou despre autori din Basarabia și despre munca acestora. În mod ideal, articolul ar fi avut forma unei înșiruiri de autori mai mult sau mai puțin cunoscuți, dar am renunțat la acest format și am decis să scriu despre „Bine” în literatură. Da, ciudată și poate (ne)inspirată alegere, dar fiind tendința acută de a marginaliza binele și de a arunca mereu o doză nestăvilită de ură în on-line. Dar mi-o asum și scriu astăzi despre cei care formează o veritabilă pleiadă de autori basarabeni responsabili.

Și cum să nu îl pun în capul listei pe Igor Guzun, cel care a pus Binele în capul mesei, reamintindu-ne prin volumele sale „Vinil” și „Bine” ce înseamnă „Acasă” și cum să revenim la origini. Textele lui Igor Guzun au aromă de pâine coaptă pe spuza cuptorului, au mirosul îmbrățișărilor pe care mi le da bunica sau a ierbii proaspăt cosite. Cu „Iubi” cel mai nou volum de poezie, Igor Guzun redimensionează empatia, îi dă culoare și arată că dragostea poate fi o bomboană dulce cu măsură.

Tot cu Bine scrie și Iulian Ciocan. Doar că Binele său este mult mai sarcastic, mai impregnat. Mesajele acestuia sunt voalate doar atât cât să înțeleagă o generație întreagă. Romanul său „Dama de cupă”, despre care amintesc cu mare drag de fiecare dată, este o prezentare foarte elocventă a situației politice existente în Basarabia. Așa se face că narațiunea acestuia apasă pe punctele dureroase și îți dă de gândit. Mesajele sunt transmise fără mari menajamente, dar acompaniate de o doză sănătoasă de umor.

Evident, aceste 2 nume din literatura contemporană basarabeană nu sunt unicele memorabile, dar de ce am ales să scriu despre ei? Deoarece aportul #Binelui se face puțin simțit în aceste timpuri. Timpuri în care răul este subiect central, iar dramele sunt consumate în doze dezechilibrate. Și atunci care ar fi provocările unei scriituri de Bine?

M-am pus în pielea autorilor și am înțeles că acest nou flux literar are menirea de a reeduca o mentalitate îmbătrânită și împotmolită. Cărțile lor nu sunt pentru un raft de bibliotecă, ci pentru o repetare constantă. Repetare a experiențelor trăite, repetare a fundalului empatic educat acasă, acolo unde doar iubirea are loc.

Să citiți cărți despre Bine? Eu zic că e un pas și o alegere matură, deoarece doar așa vom reuși să cizelăm o pleiadă de cititori elevați. Dar, în primul rând, este vorba de o curățire spirituală a mediului cititoresc, în care, se pare că au priză doar cărțile cu subiect violent, cu teme excepțional de acute.

Cum să transformăm o mentalitate colectivă, dacă până și din cărți transcend spre noi idei cu și despre rău. Binele se estompează, devenind un soi de rămășiță desuetă a timpurilor demult apuse.

Eu nu-mi doresc să viețuiesc într-o lume în care e loc de cancan-uri, iar lumea trăiește înconjurată de sute de reflecții false. Poate că nu vom mai încerca senzațiile stârnite de o literatură de mare clasă și poate că nu se vor mai scrie cărți cu adevărat bune, dar de ce să renunțăm? Poate că e cazul să construim o scriitură de Bine?

Corina Moisei Dabija Despre „Bine” în literatură. Autorii basarabeni contemporani și aportul lor în transformarea scriiturii

Articolul Despre „Bine” în literatură. Autorii basarabeni contemporani și aportul lor în transformarea scriiturii a fost scris de catre bloggerita de peste Prut Corina Moisei-Dabija. Pe ea o puteti citi pe urmatoarele site-uri: https://booksconnectingpeople.wordpress.com/, http://www.bookblog.ro/, http://bookhub.ro/ si https://filme-carti.ro/. Pe Facebook o puteti gasi cautand hashtagul #FataCuCartea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *