Daca as conduce o masina, as putea relata povesti fabuloase din traficul bucurestean

Povesti fabuloase din traficul bucurestean – iata un posibil nume pentru un blog al meu. Pe care l-as face daca as avea masina. Nici carnet nu am, dar cele 2 sunt strans legate, caci nu mi se pare deloc o idee buna sa am un carnet de conducere la care sa ma uit si cu care sa ma laud in fata dusmanilor. Am prieteni multi in situatia asta. Majoritatea dintre ei, atunci cand s-au urcat la volan dupa ceva timp, au dovedit ca sunt un pericol public. Si, sa ne intelegem, eu sunt un pericol public si ca pieton …

Povesti fabuloase din traficul bucurestean cu un sofer blond care este vesnic ratacit. Nu spuneti ca as avea GPS si ca m-as ajuta de el, caci deseori GPS-ul este mai dezorientat decat mine. Cred ca, de fapt, setat fiind sa fie inteligent si sa preia obiceiurile proprietarului, mi-a preluat dezorientarea. Si a facut-o intr-un mod atat de inteligent incat chiar pare al meu.

Povesti fabuloase din traficul bucurestean la volanul unei masini Honda CR-V Hybrid. De ce Honda si de ce musai aceasta masina? Pai sa luam sistematic. Intai si intai, am putea lua modelele prin excludere:

https://youtu.be/38KGptNFzVk

• Nu mi-as lua masina frantuzeasca. Francezii sunt misto, au o limba foarte melodioasa, dar n-as avea incredere nicicum intr-o astfel de masina.
• Masina italieneasca? Poate doar sa merg pana la pizzerie cu ea. Si asta doar daca localul este foarte aproape
• Masina nemteasca? Oricat de solide ar fi ele, nu-mi plac nemtii. Nemtii sunt reci, sunt aproape roboti, iar eu m-as deprima de fiecare data cand as intra intr-o astfel de masina. In plus, cand ma gandesc ca trebuie sa suport inca 5 ani un presedinte-robot conceput dupa acelasi calapod, lucrurile devin cu adevarat dramatice.
• Masina romaneasca nu mi-as lua din cauza taxiurilor bucurestene. Pe bune: cand nu ai bani, te plimbi in celebrele lor masini galbene. Cand faci rost de bani mi s-ar parea absurd sa te plimbi in acelasi model de masina, chiar daca de alta culoare? Nu multumesc.
• Masina americana suna tentant, mai ales daca este fabricata in Oltenia natala. Doar ca uitandu-ma la modelele fabricate acolo, nu pare nimic cu adevarat frumos, aratos, niciun model care sa-mi placa cu adevarat.
• Masina indiana nu mi-as lua nici ca sa ma duc pana la restaurantele indiene din Bucuresti.
• Masina chinezeasca as lua doar de jucarie, pentru un copil. Sunt la preturi bune in Dragonul Rosu.

Fara sa fi enuntat toate posibilitatile, mai sunt optiuni, tind sa cred ca cea mai interesanta alegere ar fi o masina japoneza. Nu sunt atat de apropiat de civilizatia japoneza, chiar daca produsele lor mi se par mult mai de incredere decat cele chinezesti si mult mai durabile decat cele coreene.

Daca as face un studiu, cel putin in Romania, conducatorii de masini japoneze, dintre toti conducatorii de masini, ar fi cei mai interesanti oameni. Interesanti, inteligenti, stabili emotional. In plus, faptul ca masinile japoneze nu se gasesc la mana a doua pe toate drumurile e un avantaj. Nu stiu daca Honda Romania are o statistica privitoare la clientii care au cumparat de la ei, conform GDPR cred ca nu au voie, insa dac-ar avea, cred ca s-ar bucura de rezultate. Asa presimt eu. Asa cred eu.

In plus, daca ma intrebati pe mine, ca cititor de carti si spectator de filme si de teatru, masinile japoneze au povestile cele mai interesante. Daca ele ar fi personaje, cred ca ar cele mai atractive si interesante. E drept, aici sa zicem ca ar avea concurenta serioasa din partea personajelor de telenovela aka a masinilor spaniole. Dar sa lasam telenovelele si sa trecem la lucruri serioase.

Dupa ce am vazut de ce o masina Honda (dintre brandurile japoneze, mi se pare cel mai asezat si putin comercial brand; e doar o parere din exterior, de la distanta, fara sa fi condus ori sa ma fi plimbat, ca pasager, de multe ori prin astfel de masini), vreau sa va spun de ce una cu tehnologia Honda Hybrid. Asadar:

• Daca vrei sa fii cu adevarat eco, bicicleta nu este o solutie pe termen lung. Nu ma vad mergand pe bicicleta pe ploaie ori pe zapada si nici macar pe canicula. Pe canicula, in mod paradoxal, prefer autobuzele STB cu aer conditionat. Turcesti sau nu, daca poti respira in ele sunt acceptabile si clar preferabile bicicletei.
• Este o investitie de viitor. Treptat, orasele din Europa, inclusiv cele din Romania, vor pune taxe din ce in ce mai mari proprietarilor de masini poluante. Decat sa te lupti impotriva acestor taxe, care fie vorba-ntre noi sunt chiar utile, mai bine te supui trendului.
• O sa radeti in ceea ce priveste al treilea argument, insa eu va spun doar atat: vreau masini cat mai silentioase. Cand ma voi decide sa cumpar o masina, voi dori sa cumpar una pe care s-o conduca si altii, in care sa circul si ca pasager. In acele situatii, voi aprecia o masina silentioasa, in care eventual voi putea sa si dorm.

https://youtu.be/MgjP7hcrdYc

Altfel, trecand peste latura eco a masinii, trebuie sa spun ca mie mi se potrivesc modelele mai mari, cele in care unul mare, ca mine, se simte confortabil. In plus, am de gand sa folosesc masina la plimbari prin tara (si pe afara), drept urmare e nevoie si de un portbagaj incapator. Nu stiu pe de rost oferta Honda, puteti vedea la ce pret se gaseste modelul in cauza, cert este ca din multe puncte de vedere el mi s-ar potrivi.

Acum sa revenim la ideea initiala. Asadar, (posibile) povesti fabuloase din traficul bucurestean:

• Un sofer barbat a avut nevoie de 10 minute sa-si parcheze masina si tot prost a facut-o. – stire la radio
• As putea sa ma ciocnesc de masina unei tipe bune, tipa care va fi extrem de fericita sa cunoasca un barbat care conduce mai prost decat ea.
• As merge cu masina pe la festivalurile de teatru si film din tara si, din plictiseala, mai ales la festivalurile de teatru, unde spectacolele-s doar seara, as putea face ceva UBER sau BOLT (in Timisoara sunt ambele). Doar cat sa cunosc oameni si sa vad cum e si de cealalta parte a baricadei. Prin Bucuresti exclus sa fac asa ceva.
• As merge la TIFF, prin Cluj, cu masina si as parca prost fix in fata celebrei Varzarii. Daca m-ar intreba cineva de ce am parcat asa, i-as spune ca-s ceea ce mananc, adica varza.
• As merge si prin orase linistite, gen Sfantu Gheorghe, unde le-as arata cum se foloseste claxonul. Serios: oamenii aia nu stiu sa-l foloseasca. Zici ca nu le functioneaza. Initial am crezut ca-i de la aer.
• As lasa deseori masina peste noapte in cele mai dubioase locuri, caci as poposi cu siguranta intr-un local misto, as bea si apoi mi-as da seama ca nu voi putea sa ma intorc acasa la volan. Apropo, asta este unul dintre motivele pentru care inca nu mi-am luat carnet.

Dupa cum vedeti, lucru de altfel evident, masina mi-ar fi utila mai mult in incursiunile mele extra-bucurestene. Drept urmare, fara sa stiu exact ce adresa i-as da, blogul meu s-ar numi povesti fabuloase din traficul bucurestean (si nu numai).

Chiar asa, daca doi soferi bucuresteni se ciocnesc in Cluj si un al treilea se uita, se cheama ca cei 3 fac parte din … traficul bucurestean? 🙂

Daca as conduce o masina, as putea relata povesti fabuloase din traficul bucurestean. Dar cum n-am masina inca si nici carnet, doar imi imaginez cum ar fi. Exercitiul acesta de imaginatie a fost facut pentru Super-Blog 2019.