Englezul este primul roman al unei serii ce-l are in prim plan pe Dan Raglan. Zic din start: instinctul este sa spun despre carte ca este prea cuprinzatoare. Ca parcurge prea rapid lucruri care ar fi trebuit detaliate.

Scena din inceput, din Mali, este doar un pretext, desi daca ar fi fost un serial aceasta scena ar fi fost un episod intreg. La fel partea finala, cu arestarea lui intr-o inchisoare ruseasca si tot ce decurge de acolo. Adica partea aceea, cu inchisoarea ruseasca, ar fi putut (ar fi trebuit?) sa fie subiectul unei carti distincte.

In romanul Englezul, cele 2 scene sunt inceputul si sfarsitul. Partea de mijloc, partea importanta, se desfasoara in Londra. Elementul comun este fostul luptator din Legiunea Straina, Dan Raglan.

Da, mie de obicei imi plac povestile alerte, cele care nu ma lasa sa respir. Ador cartile care ma fac sa nu dorm noaptea (ma rog, problemele cu somnul par a a vea alte cauze la mine), ador romanele cu putine descrieri. De obicei asta caut la lecturi, senzatii tari, puternice.

Englezul pare, insa, a exagera din acest punct de vedere. Poate nu m-ar deranja ritmul foarte alert daca romanul nu ar fi atat de vast, de amplu. Are peste 400 de pagini si, din punctul meu de vedere, contine vreo 2 romane si jumatate.

Partea finala, din inchisoarea ruseasca, ar putea fi transformata intr-un film excelent.

Evident, punctul central de interes al romanului este Englezul, Dan Raglan. Un personaj excelent conturat, fascinant, cu o moralitate proprie, cu o copilarie si o adolescenta zbuciumate, cu o experienta de viata pe care n-o doresti nimanui.

Nu pot sa zic ca am empatizat cu el, nu imi este deloc simpatic, tot ce a patit rau pe parcursul povestii a fost ceva meritat, pana si el era constient de faptele sale, de pacatele sale, asa ca de ce eu as fi mai catolic decat Papa, mai iertator decat este el insusi?

In incheiere, insa, ar trebui sa va vorbesc un pic despre Rusia, despre partea care cred eu ca intereseaza pe toata lumea. Asadar, cu riscul de a face mici spoilere, Dan Raglan ajunge intr-o inchisoare din Rusia unde trebuia sa omoare pe cineva. Acel cineva era un asasin de care guvernul rus se folosea pentru muncile murdare. Era un membru al Mafiei Rusesti. Insa, in acelasi timp, omul facuse atat de multe rele incat erau multi oameni care voiau sa-l vada mort. Nu va zic cine si de ce il voia mort, spun doar ca Dan Raglan trebuia sa profite de neintelegerile intre autoritatile rusesti.

Nu vreau sa-mi imaginez cum ar arata povestea asta desfasurata in timpul Razboiului din Ucraina. Ideea nu este ca toate povestile pe care le citim despre Rusia si rusi sa se desfasoare in timpul razboiului. Dimpotriva: ideea este sa incercam sa intelegem poporul rus, modul in care acesta traieste. Putem face asta citind atat carti de non-fictiune, cat si carti de fictiune. Caci autorul s-a informat de la sursa, de la oameni care traiesc (traiau?) in Moscova.

Veti vedea ca personajul nostru principal intalneste 2 persoane care gandesc cam la fel: il idolatrizeaza pe Putin si considera ca Rusia isi va regasi maretia sub stindardul ortodox. Marele avantaj al lui Putin in fata presedintilor sovietici este ortodoxismul sau. Regimul Putin nu este ateu, ci este o  dictatura orientata spre credinta. Nu i-as zice chiar teocratie, dar nu este chiar departe.

Exact cum ziceam si-n cazul spectacolului Aici Moscova, lectura romanului Englezul m-a dus cu gandul la situatia actuala. Eu sunt de parere, o spun a mia oara, ca pentru a putea infrange un inamic, oricine ar fi acesta, trebuie intai sa-l intelegi. In vremea Razboiului Rece existau asa numitii sovietologi (atat in SUA, cat si in tarile Europei Occidentale), oameni platiti sa studieze Imperiul Sovietic, sa citeasca toate comunicatele si anunturile Partidului Comunist din URSS. Sovieticii nu au fost niciodata subestimati. Doar asa au putut fi invinsi.

Iar cunoasterea aceasta a inamicului nu trebuie facuta doar de autoritati, ci si de catre cetatenii de rand. A izola tot ce este rusesc, a refuza din start cultura rusa, ar fi mari greseli. Pe care, insa, din ce in ce mai multe state le fac. Nu imi dau seama daca intentionat sau din prostie. Nu ca ar fi relevant motivul.

Nu va zic mai multe despre carte, va recomand doar sa cititi Englezul, aparut/a la noi la Editura Lebada Neagra. Eu abia astept sa apara urmatorul volum, estimarea fiind luna octombrie a acestui an. Cartea poate fi comandata (si) de pe Elefant, Libris, Carturesti, Cartepedia sau eMAG.