Fantoma de Jo Nesbo este al IX-lea volum al seriei care-l are in prim-plan pe detectivul Harry Hole. Nu intru in detalii in legatura cu precedentele 8 volume, va spun doar ca daca veti citi acest volum FARA sa fi citit nimic inaintea lui, veti intelege doar 70% din actiune. Nu veti intelege partea de finete, latura personala a personajului.
Fantoma de Jo Nesbo a fost precedat/a, in ordine, de urmatoarele volume: Liliacul #1 , Carabusii #2, Fantoma Trecutului (Pasarea cu piept rosu) #3, Nemesis (Calaul) #4, Steaua Diavolului #5, Mantuitorul #6, Omul de zapada #7 si Leopardul #8.
Pe scurt, in acest volum Harry Hole NU mai este politist. Se intoarce insa in Oslo “pe persoana fizica” pentru ca a auzit ca fiul sau vitreg, Oleg, este arestat, fiind acuzat de crima. El in cunoaste pe Oleg, NU il stie drept criminal, asa ca isi propune sa afle ce s-a intamplat: cine e criminalul, cine vrea sa-i puna in carca o crima lui Oleg si, mai ales, DE CE! Pentru un om precum Harry Hole raspunsul la intrebarea DE CE este la fel de important precum raspunsul la intrebarea cine. Poate mai important.
Ce este interesant la acest volum, al XI-lea (nici mie nu-mi vine sa cred!), este ca-i construit occidental, american chiar. Celebrul autor norvegian Jo Nesbo reuseste sa-l transforme pe Harry Hole intr-un detectiv particular american. E drept, nu e angajat de nimeni, singura sa motivatie fiind cea personala: tine enorm la Oleg, simte ca are o responsabilitate fata de el. Pentru cine nu stie, Oleg este copilul celei pe care Harry o iubeste enorm. Nu este fiul sau natural, biologic, insa a contribuit la cresterea lui. Iar el, Oleg, l-a vazut drept TATA. I-a spus tata. L-a tratat ca atare. Se mandrea cu el.
Din pacate, Harry Hole disparuse 3 ani in Hong Kong, unde se angajase ca recuperator. Nu fusese nevoit sa faca nimic rau, privirea si statura sa fiind indeajuns de convingatoare. De inspaimantatoare.
Harry Hole, in calitatea sa de FOST politist, reuseste sa se foloseasca de relatiile lui, dar si de o insigna pe care inca o avea. Teoretic ilegal. Risca mult. Practic, simtea ca asta trebuie sa faca. Propria sa moralitate il indemna sa faca asta.
Pentru a afla raspunsurile, va trebui sa intre in intunecata lume a drogurilor din Oslo. Va trebui sa se lupte si cu temuti lideri, dar si cu traficantii marunti, cei care misuna prin locurile cheie din capitala Norvegiei.
Si nu stiu daca lumea asta a drogurilor este cea care da un aer occidental cartii, ori poate ideea de “fost politist care ancheteaza”, ori poate atmosfera de vara, nimic inghetat, nimic rece, ori, destul de probabil, toate la un loc (in proportii diferite!), insa cert este ca desi actiunea se desfasura in Oslo, eu aveam impresia ca citesc un roman american ori britanic. Ceva “globalizat” in orice caz.
Legat de ce ziceam mai sus, de raspunsul la intrebarea de ce, este exact diferenta dintre “criminologie” si “criminalistica”. Multi spun ca sunt stiinte diferite, ca intai afli raspunsul la intrebarea cine, pentru ca apoi altii sa incerce sa afle de ce. Primii sunt criminalistii, ceilalti sunt criminologii.
Doar ca deseori drumul este invers. Trebuie sa gasesti “mobilul” crimei, motivatia, impulsul psihologic care a impins un om sa faca acel gest. Deseori mobilul este unul banal, simplu. Chiar si oamenii complicati, sofisticati, au deseori motivatii simpliste.
Mi-a placut enorm finalul romanului Fantoma de Jo Nesbo, pe care nu vi-l dezvalui, insa va spun ca a aparut si continuarea acestei carti, numita Politia. Abia astept sa o citesc si pe aceea. Veti vedea de ce este relevant sa stiti ca aceasta carte are si o continuare. Veti descoperi singuri asta.
Si da, nu v-am zis cum este in comparatie cu celelalte. Nu intamplator am “omis” acest lucru. Ideea este ca totul trebuie luat ca un intreg. Intotdeauna cea mai recenta carte este cea mai buna, fiecare volum a venit cu ceva nou, ceva bun, uneori si ceva original. Asa ca retineti acest lucru: Fantoma de Jo Nesbo este cea mai buna carte a seriei Harry Hole de pana acum si presimt ca asta voi zice si despre Politia. Sper. Imi doresc asta.
Fantoma de Jo Nesbo, ca de altfel intreaga serie Harry Hole, a aparut la Editura Trei, loc de unde va sfatuiesc s-o achizitionati si voi.
Fantoma de Jo Nesbo face parte dintr-un nou blog tour by Crime Club. Colegii mei au inceput seria mai tarziu, eu sunt cel mai avansat din club, drept urmare in momentul scrierii acestui articol eu sunt primul dintre ei care a scris despre frumosul roman.
ps: Fantoma de Jo Nesbo aduce in prim-plan o ocupatie extrem de dubioasa, care in limbajul strazii poarta numele de “arzator”. Acesta este un politist platit de infractori, in acest caz de traficantii de droguri, pentru a “arde probele”. Uneori le arde pur si simplu, alteori le inlocuieste, in timp ce uneori pur si simplu le contamineaza, le face inutilizabile intr-un proces. Evident ca arzatorul este tot timpul in dublu-pericol: pe de-o parte, ar putea fi prins si inchis, insa pe de alta parte este tot timpul in pericolul de a fi ucis. Decat sa fie prins si sa ciripeasca, mai bine pateste un accident nefericit. Ori pur si simplu dispare.
ps2: Fantoma de Jo Nesbo are marea calitate de a nu zugravi realitatea in alb si negru. Oamenii nu sunt buni si rai, fiecare om bun are si defecte, la fel cum fiecare om rau are si calitati. Iar Harry Hole are din belsug si calitati, si defecte. Ma rog, unii mai certati cu limba romana se dau destepti si folosesc termenul de calitati negative. Imi suna ciudat, insa uneori se potriveste perfect in peisaj.
Leave a Reply