Fetele care ard este a patra carte a autoarei britanice C.J. Tudor. Pentru mine este abia a doua, cealalta carte citita fiind romanul ei de debut, Omul de creta. Si, exact ca-n cazul acelei carti, opinia mea este mult diferita de a majoritatii celor care au citit-o. Pentru a vedea cum si in ce fel va trebui sa cititi acest articol. Ulterior s-ar putea sa fiti tentati sa cititi si cartea.
Asadar, personajul principal al acestei carti este o femeie-reverend. Jack Brooks (Jack fiind doar alint, este o ea si vine de la Jaqueline) se muta impreuna cu fiica ei in Chapel Croft. Este o localitate indepartata, rurala, cu locuitori foarte suspiciosi si superstitiosi. Nu au o parere buna despre straini, care nu-i gonesc, insa nici nu-i primesc cu bratele deschise.
Inca din prima zi, Jack devine si ea suspcioasa si gaseste ca lucrurile de aici nu sunt deloc in ordine. Primul semn de intrebare apare in legatura cu predecesorul ei. Cum a murit el? De ce a fost chemata ea sa-l inlocuiasca? Ce alte secrete mai ascunde acea localitate?
Si, mai ales, ce legatura au toate acestea cu … Fetele care ard? O legenda de sute de ani care inca influenteaza viata din localitate.
Ramane sa descoperiti toate acestea citind cartea, de unde veti afla si intregul deznodamant al povestii.
Acum, trebuie sa va spun trei lucruri care mi-au sarit in ochi pe parcursul lecturarii cartii Fetele care ard:
- Sunt ateu, insa preotii ca persoane, ca personaje, m-au intrigat dintotdeauna. Nu m-au fascinat, nu i-am privit nici cu invidie, nici cu dispret, insa recunosc ca nu respect din start aceasta meserie. Nu respect straiele preotesti. Evident, am intalnit destui preoti care merita respectul meu ca oameni, persoane inteligente, citite, descuiate la minte. In aceasta poveste, avem mai multi preoti, insa in mod evident mi-a atras atentia reverendul Brooks. Intai si intai, pentru ca era femeie. Asa ca mi-am imaginat cum ar fi sa slujeasca femei si in tarisoara noastra. Daca ma intrebati pe mine, mi se pare ca atitudinea retrograda, misogina, a multor semeni de-ai mei ar putea fi radical schimbata de acest lucru. Daca de maine femeile ar putea deveni preoti, cred ca oamenii, in special din rural, din comunitatile acelea izolate, ar vedea altfel femeia. Nu stiu ce scrie-n Biblie, nu ma intereseaza aspectele teologice, ci vorbesc strict din punct de vedere laic, pamantean. Sociologic, daca vreti. NU sunt fanul corectitudinii politice, deci nu trebuie privite lucrurile din aceasta perspectiva. Este doar o realitate pe care eu o constat. Incercati si voi sa va imaginati cum v-ati comporta daca persoana care v-ar cununa ori care v-ar boteza copilul ar fi femeie. Imaginati-va cum ati reactiona cu un preot-femeie. Imaginati-va cum ar reactiona satenii din localitatea bunicilor daca ar veni in satul lor o femeie ca preot. Ca exercitiu de imaginatie mi se pare ceva extrem de interesant.
- Din pacate, strict literar cartea este slabuta. Usoara. Aproape superficiala. Nu mult diferita de cartea ei de debut.
- Cea mai mare problema a cartii: personajele. Sunt mult prea slab conturate, mult prea superficial creionate. Actiunile lor sunt insuficient explicate. Strict ca actiune, cartea este ofertanta. Interesanta. Antrenanta. Cu destul suspans. Insa pare ca o mancare cu multe ingrediente bune, insuficient legate intre ele. Adica tipul de carte de care chiar iti pare rau ca n-a fost scrisa de un scriitor mai capabil. Asa cum iti pare rau de niste ingrediente foarte scumpe, caci bucatarul si-a cam batut joc de ele. Noroc ca personajul principal, reverendul Jack Brooks, este suficient conturat. Nu complet, dar indeajuns de mult. Pentru aceasta carte pare chiar PREA MULT conturat.
Cu toate astea, autoarea are ceva al ei, care ma face sa mai vreau sa citesc scrierile sale. Are un talent care ma face sa cred ca ar putea deveni o scriitoare buna. Sper sa nu se fi nascut talent si sa moara speranta, precum 90% dintre jucatorii nostri de fotbal.
Per total, romanul Fetele care ard poate fi caracterizat de vorba romaneasca “Branza buna in burduf de caine”.
Fetele care ard a aparut in limba romana la Editura Nemira, eu luand cartea de la standul acesteia din cadrul BookFest 2022. Cartea mai poate fi comandata si de pe Libris, Carturesti, Librex, Cartepedia, Libraria Delfin, Bookzone, CLB sau eMAG.
Leave a Reply