Ghici ce-i in cutie este a doua carte din seria Helen Grace.  Prima dintre ele, Ghici cine moare primul, ma impresionase prin latura psihologica extrem de puternica. Acolo, criminala, ca si aici, in al doilea volum, incuia 2 persoane apropiate, fie cuplate, fie colegi de serviciu, intr-o camera inchisa ermetic, fara resurse de hrana sau de apa. Aveau la dispozitie, insa, un pistol cu un singur glont. Apoi erau sunati pe un telefon mobil, unde li se transmitea faptul ca doar unul dintre ei va supravietui. Ulterior, telefonul se inchidea.

Exact cum ii zicea si titlul, problema era ca supravietuitorul nu supravietuia pe de-a intregul. Trebuia sa traiasca cu traume, unii sinucigandu-se ulterior. Ori fiind nevoiti sa traiasca toata viata cu acele traume.

In acest al doilea volum, Ghici ce-i in cutie, avem un cu totul alt criminal, care are o cu totul si cu totul alta motivatie. Prostitutie, droguri si … religie. Cocktailul mortal perfect, ar zice unii.

Mi-a placut modul in care este scrisa, chiar daca nu a fost atat de intensa, de socanta, precum primul volum. Am inceput s-o citesc imediat dupa Camera Mortii, probabil comparativ cu aceea Ghici ce-i in cutie este de-a dreptul seaca. Nu ca ar fi asa, dar comparatiile nu fac de fiecare data bine.

Discutia despre propaganda feminista prezenta in carte ar putea fi lunga. Pe de-o parte, exact ca-n primul volum, atat personajul pozitiv, Helen Grace, cat si cel negativ, criminalul, sunt femei. Fiecare dintre ele cu un trecut intunecat, fiecare, insa, actionand diferit. Luptandu-se cu trecutul in felul sau. Iar trecutul intunecat avea o constanta: barbati care le facusera rau. In felul lor. Cu motivatiile lor. Unii ar putea intelege ca femeile fac rau pentru ca raspund la raul care li s-a facut candva de catre barbati, in timp ce barbatii fac rau pentru ca asa le e firea.

Pe de alta parte, in ultimii ani se vede o clara tendinta a scriitorilor, atat barbati, cat si femei, de a creiona portrete de CRIMINALE in serie. Lucru care nu imi dau seama daca este in avantajul femeilor. A imaginii lor, per total. As tinde sa cred ca nu.

Drept urmare, mi-e greu sa afirm ca este o carte cu un puternic mesaj feminist. Nu-mi dau seama care a fost intentia, dar rezultatul este unul incert din acest punct de vedere. Helen Grace nu mi se pare nicidecum un potential idol pentru feministe. Unii ar zice ca dimpotriva.

Va recomand sa cititi primul volum inainte sa va apucati de Ghici ce-i in cutie, ca sa stiti despre ce-i vorba, ca sa cunoasteti personajele, in special Helen Grace. Din fericire, la carti putini se apuca de volumul 2 fara sa-l fi citit pe primul. La filme practica aceasta este constanta.

Ghici ce-i in cutie este, per total, un thriller foarte bun. Mai putin bun, intens si socant decat primul volum, ce-i drept. Ramane, insa, o carte pe care nu ar trebui s-o ignorati daca sunteti fani ai genului.

Ghici ce-i in cutie comandata de pe Cartepediaa fost , gasindu-se, insa, si pe site-ul editurii TREI.