In cel mai intunecat colt este o carte pe care psihologii o inteleg cel mai bine. Titlul are, in acest caz: In cel mai intunecat colt al mintii personajului principal, dar si In cel mai intunecat colt al camerei.

Pe scurt: Catherine Bailey il intalneste la intrarea intr-un club pe Lee Brightman. Initial are impresia ca L-a luat pe Dumnezeu de picior, ca a descoperit barbatul visurilor sale. Treptat, insa, barbatul ideal devine o bruta, ea ajungand la spital in stare foarte grava.

Se ajunge la proces, Lee este inchis timp de 3 ani, dar el ramane in tot acest timp in mintea lui Catherine. In cel mai intunecat colt al mintii ei el este in continuare acolo.

Ranile fizice se vindeca treptat, desi una dintre ele, extrem de grava, pare a nu se mai vindeca niciodata, insa cele psihice par mai grave.

Cand totul parea ca merge pe un fagas normal, ca ea si-a gasit din nou pe cineva, ca terapia ei functioneaza, aceasta primeste un telefon: Lee urmeaza sa fie eliberat. Cosmarurile ei, care nu disparusera oricum, revin cu o intensitate crescuta.

De ce am spus ca psihologii vor aprecia aceasta carte la adevarata lor valoare? Pai ei vor putea explica, in termenii lor, care sunt bolile de care sufera cei doi. El, Lee, un psihopat, maniac al controlului, ultra-posesiv, care avea uneori vagi mustrari de constiinta pentru ceea ce facea. Si ea, traumatizata, care refuza sa-si aminteasca clipele de groaza. Care isi verifica de zeci de ori incuietorile, zavoarele, usile si toate obiectele din casa.

Legat de modul in care ne este relatata actiunea, sunt 2 chestiuni de mentionat: ea este narata la persoana I, din perspectiva ei, a lui Catherine, dar povestirea nu este deloc liniara. Alterneaza prezentul cu trecutul, vedem alternativ ce se intampla acum cu zile din trecutul ei, cu modul in care s-a ajuns acolo. La inceput mi s-a parut obositor, dupa 20 de pagini credeam ca renunt la carte, insa la un moment m-a prins atat de mult de nu mai putea sa las cartea din mana.

Si nu doar atat: simt ca am atatea de spus despre ea, despre personaje, despre atmosfera, despre tensiune, de am sarit 3 carti ca sa scriu despre In cel mai intunecat colt. Da, chiar asa: am citit 3 carti despre care nu am apucat sa scriu, insa simt nevoia sa scriu despre aceasta fix acum, imediat dupa ce am terminat-o.

Sincer, nu as vrea sa citesc opinii ultra-feministe privitoare la cat de porci sunt barbatii si cat de oropsite sunt femeile. Din punctul meu de vedere, bolile psihice pot afecta deopotriva ambele sexe, putem, deci, vedea lesne si povesti in sens invers. Da, Lee se folosea si de forta lui fizica, profita de pe urma ei, dar boala psihica de care suferea nu are legatura cu sexul sau.

In plus, chiar in aceasta carte intalnim si barbati extrem de buni, deloc misogini, deci generalizarile de genul chiar sunt absurde.

Nu ma pot abtine sa nu semnalez, la final, un detaliu important legat de autoarea Elizabeth Haynes: nu faptul ca-i femeie este relevant, ci functia pe care a avut-o in politie inainte sa se apuce de scris (in engleza mi se pare ca suna … complet): police intelligence analyst in Kent.

E drept, ar trebui sa spun si ce contraindicatii are cartea In cel mai intunecat colt: cei care se tem ca-s urmariti, fie de catre fostii iubiti, fie de catre cine stie ce voyeuri; cei care au impresia ca in casa lor a intrat ori ar putea intra cineva; cei care se tem, pe buna dreptate sau nu, de secretele pe care cei apropiati lor le au fata de ei. Pe scurt, cei paranoici ar putea sa gaseasca noi si noi motive de paranoia. Ori, dimpotriva, ar putea gasi modalitati prin care sa-si trateze aceste probleme. Depinde de perspectiva. De asemenea, cei slabi de inima ar putea s-o evite.

In cel mai intunecat colt este, per total, o carte extrem de intensa, de infricosatoare, dar in acelasi timp de bine scrisa. O recomand tuturor pasionatilor de suspans, de carti din cauza carora sa nu mai dormi noaptea.

In cel mai intunecat colt poate fi cumparata direct de pe site-ul editurii Herg Benet ori de pe Cartepedia, Libris ori Carturesti.