In cele ce urmeaza voi vorbi strict despre romanul Intersectii si ce anume ofera el, ca atare. Vreau sa fac abstractie de autorul Daniel Zarnescu si de a sa “Scoala de scris”. Adica nu dau cu pietre in initiativa, este foarte buna, insa vreau sa vorbesc strict de carte, cu bune si cu rele.

Intersectii este povestea a doi oameni, un afacerist dubios si un cersetor, povesti pe care le vedem in paralel. Pana spre finalul cartii nu stim care-i legatura dintre ele, nu stim de ce ele sunt prezente in aceeasi carte. Evident, eu am intuit, dupa mine nu era greu de anticipat, insa nu toti sunt atenti la astfel de detalii.

Prima poveste, a afaceristului Adrian Ploiesteanu, are multe elemente reale. Este povestea multor afaceristi autohtoni. Este tipul de afacerist – bisnitar pe care nu ai vrea sa-l intalnesti ca afacerist, nu ai vrea sa-l ai ca prieten, dar pe care multe fete il adora.

Nu va zic ce afaceri derula, insa trebuie sa va spun cine era ajutorul sau principal: fratele. Desi frate, el se dorea a fi seful, el chiar se credea superior fratelui, superior tuturor.

Evident, principalul sau partener de afaceri era statul. Deci un capitalist autohton autentic, specific anilor 90.

Ce mi-a placut mult, enorm, a fost atitudinea lui in fata crizei: atunci cand ii mergea rau si firmele lui abia puteau plati salariile, Adrian Ploiesteanu se duce sa-si ia cea mai noua masina. Probabil vi se pare cunoscuta atitudinea. Sincer, si io mi-as dori s-o pot avea, sa mi-o permit. Nu neg, insa, ca am empatizat maxim cu el la faza asta. M-am bucurat de decizia luata.

Pe celalalt plan il avem pe Silviu, un om al strazii care ia trenul din Gara de Nord pana intr-o localitate oarecum izolata. Acolo se angajeaza cu ziua si sta in gazda la un localnic, un batran marinimos care e fericit nu doar ca poate ajuta, ci si pentru ca mai are cu cine schimba o vorba.

Unde se angajeaza Silviu, ce oameni intalneste acolo si de ce ajunsese tocmai acolo, intr-o localitate de care localnicii voiau sa scape, ramane sa descoperiti singuri. Asa cum veti descoperi si care-s legaturile dintre cei 2.

Acum, trebuie sa va spun ca mi-a placut cartea, a aratat o parte mica a capitalismului romanesc, a acelei lumi. Din pacate, insa, strict ca literatura, ca beletristica, aceasta carte este, ca sa ma exprim astfel, mult prea usoara, prea simplista, prea putin conflictuala. Si nici nu are twist.

Singurul lucru pe care trebuie sa-l aflam pana la final este care-i legatura dintre cei 2. In rest, nimic spectaculos, nimic grav, nimic care sa ii afecteze, sa le faca rau celor 2.

Daca ma intrebati pe mine, este un inceput bun al unei povesti. Ar functiona foarte bine astfel. Insa imi vine sa intreb unde-i finalul? Sigur nu mai urmeaza si altceva?

Intersectii este mai mult un studiu stiintific aflat la granita mai multor stiinte sociale, sociologie, psihologie, stiinte politice, economie si poate stiinte juridice. Sociologic functioneaza foarte bine, personajele sunt foarte bine conturate, profilele sociologice fiind extrem de interasante. Insa judecata strict ca beletristica, Intersectii este pur si simplu dezamagitoare. Are lucruri bune in ea, se vede talentul autorului, dar s-a stins prea repede, pare ca a obosit (cu mult) inainte de finish.

Si, credeti-ma, are un stil foarte misto de scriere, nu aveti cum sa fiti dezamagiti de asta.

Despre Scoala de scris nu va spun nimic, tot ce stiu despre ea este ce scrie pe site, unde va invit sa intrati. Mi se par chestii foarte misto, foarte utile, care, fie vorba-ntre noi, ma tenteaza. Si da, ma tenteaza chiar daca ACEASTA carte, Intersectii, nu m-a dat pe spate. Asta nu inseamna, evident, ca si voua o sa va displaca.

Intersectii de Daniel Zarnescu a aparut la Editura Story Craft, insa poate fi comandata si de pe Carturesti, Libris si eMAG.