Manifestul Fotbalist s-a dorit a fi, in cazul meu, pregatirea pentru Copa America. A inceput frumoasa competitie, drept urmare am cautat prin casa o carte simpla, subtire si accesibila avand ca tematica fotbalul. E drept, fiind vorba de Copa America, de competitia inter-tari sud-americana, ar fi trebuit sa citesc ceva de acolo, poate recitirea cartii Fotbalul Lumini si Umbre.

L-am preferat pe Traian Radu Ungureanu fara sa stiu neaparat ce voi citi. Il stiam pe el, il citesc constant in Gazeta Sporturilor si Adevarul, l-am auzit si pe la TV o data sau de 2 ori, dar chiar nu stiam ce e cu aceasta carte. Si, sincer sa fiu, nici cum a ajuns ea in biblioteca mea nu stiu.

Despre autor, ca sa inchei subiectul, si nu e deloc offtopic ceea ce spun, numai de bine. Este tipul de autor pe care-l citesc cu placere chiar si atunci cand NU sunt de acord cu el. Sunt putini autori in Romania, va mai zic doar unul: Plesu. Oameni pe care-i citesti cu placere, care au verb, care au cuvintele la ei, pe care-i apreciezi pentru scriitura. Fara sa ma laud, eu pot argumenta de ce nu sunt de acord cu ei, intr-o privinta sau alta, dar pot recomanda cu caldura un articol cu care NU sunt deloc de acord, dar pe care l-am savurat cap-coada.

Manifestul Fotbalist este, de fapt, o culegere de texte scrise de Traian Radu Ungureanu. Acest lucru pe mine m-a mirat, ar fi mult spus m-a socat, nu pentru ca nu ar fi stilul TRU (da, exact precum Cristian Tudor Popescu – CTP, si Traian Radu Ungureanu este cunoscut prin acronim), ci pentru ca mi s-au parut prea bine aranjate textele. O carte cu textele unui autor pare o carte haotica, pare ca se trece de la un subiect la altul prea abrupt, pare mai mult o culegere decat o carte.

Manifestul fotbalist este o carte si, daca n-as fi aflat ulterior ca-i formata din textele autorului, as fi tratat-o ca atare. O carte bine scrisa, cu cateva opinii controversate, aparent usor de combatut (e un capitol despre Hagi, unul cu care nu am rezonat deloc).

E drept, o carte veche, de acum vreo 10-15 ani, de atunci lucrurile s-au mai schimbat. Poate si TRU si-a mai nuantat opiniile. Ori, poate, dimpotriva, s-a radicalizat.

Am vazut o opinie interesanta, radicala, impotriva regulii Golului de Aur. Regula care intre timp a murit si pe care, recunosc, n-am apreciat-o nici eu. Este o regula care taxeaza excesiv o eroare, o eroare pe care nu mai poti s-o indrepti nicicum. Exact cum zice TRU, numele de Gol de Aur nu e deloc potrivit, Moarte Subita ori Ruleta Ruseasca potrivindu-se mult mai bine.

Am vorbit, poate, prea mult despre fotbal si prea putin despre carte, drept urmare trebuie sa revin la scriitura. Manifestul fotbalist este o adevarata filosofie a fotbalului. Este o dovada ca fotbalul se adreseaza deopotriva plebei si intelectualitatii. Este o explicare literara, aproape filosofica, a unui fenomen despre care, la prima vedere, am putea spune ca se adreseaza maselor.

E drept, TRU a trait mult in Anglia, drept urmare se apleaca mai mult asupra fotbalului britanic. Asupra inventatorilor fotbalului, asa cum sunt ei cunoscuti. Lucru nu neaparat gresit, fotbalul, zic unii, poate fi cu adevarat inteles doar plecand de la cei care l-au inventat.

Manifestul fotbalist se adreseaza cu precadere microbistilor. Am dubii ca poate fi inteles de catre neiubitorii fenomenului. Dar acestia l-ar putea lua ca pe o provocare: ce ar intelege un nemicrobist dintr-o astfel de carte? Si, mai ales: oare o carte de tipul Manifestul fotbalist ar putea convinge pe cineva sa urmareasca mai atent fenomenul fotbalistic? Nici macar nu stiu daca asta isi propune. As zice mai degraba ca nu, dar e doar o supozitie.

Manifestul fotbalist e o carte veche, pe care cu greu o mai gasiti. In momentul scrierii acestui articol se mai gaseste doar la Cartepedia si Carturesti.