August 11

Metro 2033 – Dmitri Gluhovski

Metro 2033 - Dmitri Gluhovski

Metro 2033 are la baza o poveste relativ banala: dupa un razboi nuclear distrugator ultimii oameni care au supravietuit s-au refugiat in metroul din Moscova. Pana aici nimic spectaculos, as putea spune ca e ceva chiar banal.

Dar fix prin banalitate m-a atras aceasta carte: de la o premisa aparent banala si nu foarte originala autorul Dmitri Gluhovski reuseste sa faca o poveste extraordinara, ingramadind in 600 de pagini chestii extrem de profunde. Avem politica (nazisti, comunisti, che guevaristi, militari), avem religie (Iehovisti si sectanti canibali dubiosi), avem filosofie, avem elemente de geopolitica (notiuni gen Stat tampon explicate pe intelesul tuturor; ori ideea de neutralitate explicata si mai simplist; ganditi-va ca o statie de metrou este un stat: spre deosebire de statele actuale, o statie de metrou are doar granita terestra si poate fi vizitat doar dintr-una ori din 2 parti, cu toate lucruile care decurg de aici), avem psihologie (cartea patrunde atat de adanc in psihicul uman incat nici nu iti dai seama cat de mult i-ai permis sa patrunda), avem notiuni elementare de drept (ce ai voie si ce nu ai voie sa faci atunci cand efectiv nu ai legi scrise).

Partea dubioasa, ma rog, prima dintre ele, este data de contextul in care am citit cartea. Cartea a aparut la noi in 2016, cand nici nu se punea problema unei pandemii. Imaginati-va cu ce inima am citit eu toate acele grozavii. Nu stiu cate distopii ati citit voi de cand a venit molima, eu, insa, ma gandesc cu groaza. Nu-mi dau seama daca politicienii (de la noi si de peste tot) se inspira din distopii, considerandu-i geniali si clarvazatori pe autorii acestora, ori daca nu cumva distopiile sunt din start gandite sa pregateasca terenul. Ziceti sa nu cred in teorii conspirationiste, dar uneori realitatea te indeamna sa crezi si acele teorii. Adica, din punctul meu de vedere, in acest moment cele mai fantasmagorice teorii sunt cele oficiale. Teoriile conspirationiste sunt pistol cu apa (infectata sau nu).

As spune doar vorbe si despre metrou, varianta pe larg dorind s-o fac candva, habar n-am cand, pe vlog. Ideea este ca metroul m-a fascinat dintotdeauna, ideea de oras subteran si de toate posibilitatile care deriva de aici. La noi in Romania metroul mai reprezinta si altceva: marea mandrie a bucurestenilor in raport cu provincialii, caci Bucurestiul este SINGURUL oras din Romania cu metrou. Si nici aici reteaua nu e foarte dezvoltata, orasul subteran oficial fiind cam cel mai sarac din Europa (raportat, bineinteles, la suprafata orasului). E drept, legendele legate de orase subterane si de tuneluri (secrete sau nu) sunt in floare, atat legate de Bucuresti (tuneluri secrete pe sub Palatul Parlamentului, ca legende de baza, plus tunelurile secrete ale catorva Palate si cladiri celebre, gen Palatul lui Becali), cat si legate de alte locatii din tara (tunelurile dacice din Bucegi va spun ceva? o legenda fantasmagorica, tembela, pe baza careia s-ar putea scrie o literatura fantasy extrem de misto). Deci, cu atatea legende in cultura romana, oare de ce avem un metrou atat de sarac in statii si magistrale? Paradox romanesc (imaginati-va tot acest paragraf povestit, cu multe imbogatiri, pe vlog), nu altceva.

Nu degeaba v-am relatat toate aceste chestii: eu incercam, pe tot parcursul cartii, sa-mi imaginez cum ar arata un Metro 2033 romanesc (musai bucurestean, v-am zis deja de ce). Incercam sa ma gandesc care statie ar fi fascista, care statie/statii ar fi comuniste (probabil cele spre Berceni, fostul IMGB, sau in partea cealalta, Semanatoarea/Petrache), unde s-ar baga Iehovistii, unde s-ar face legatura cu exteriorul (la noi ar fi, cumva, mai spectaculos, caci s-ar putea face o legatura cu Sun Plaza, intr-o eventuala distopie un fost mall care inca sta in picioare), care tuneluri ar fi periculoase, care tuneluri ar fi sigure …

Caci, din punctul meu de vedere, cine a vizitat Moscova si mai ales cine a mers cu metroul moscovit traieste altfel aceasta carte. Eu, de exemplu, am mers cu metroul prin Paris si Barcelona, incercam, in treacat, sa-mi imaginez un eventual Metro 2033 petrecut in acele statii.

Un ultim gand care mi-a trecut citind aceasta carte este legat de jocurile electronice. Pentru cine nu stie, Metro 2033 este si un joc, initial pe PC, aparut prin 2014-2015 si pe consolele next-gen (eu avand PS4, pe aceasta consola l-am jucat). Fara sa intru in detalii, aici iarasi voi insista cu un articol distinct, spun doar atat: cand ma joc sunt foarte putin atent la poveste, fiind foarte concentrat pe gameplay, pe ceea ce trebuie sa fac. Deseori joc MECANIC (stiu ca trebuie sa ajung din locul X in locul Y, stiu ca trebuie sa omor tot ce misca, stiu ca trebuie sa supravietuiesc). Poate-s eu superficial, poate subestimez prea mult jocurile. Ori poate, satul fiind de povesti, portia de povesti, de fictiune ori de non-fictiune, luandu-mi-o din carti, filme si spectacole de teatru, nu mai pot fi atent si la povestile jocurilor. Cei care nu citesc si nu vad foarte multe filme isi iau doza necesara de povesti din jocuri. Si e foarte ok sa se intample asta. Nu zic, imi torn cenusa-n cap, jocurile par a fi excelente, si ca atmosfera, si ca gameplay (cica). Poate n-aveam eu starea necesara sa le joc.

Revenind la Metro 2033, am jucat jocul, fara sa-mi dau seama de genialitatea povestii din spate. Ma rog, si jocul simplifica foarte mult povestea (ori asta-mi aduc eu aminte), dar nici eu nu am fost foarte atent la ea.

Si iata cum am mai facut un rezumat, de data asta la un articol de blog. Ori, de ce nu, la un alt vlog (depinde de chef si de starea mea).

Metro 2033 (acesta din urma fiind anul in care se petrece actiunea) este urmat de 2 sequel-uri: Metro 2034 si Metro 2035 (cata originalitate!). Nu ma pot pronunta in avans, fara sa fi citit povestile, insa pot da un pronostic, bazat atat pe 2 opinii ale unor prieteni, cat si bazat pe ce am citit: aceasta carte ar fi trebuit sa fie de ajuns. Are un final indeajuns de bun incat sa nu necesite continuare. Tot ce urmeaza nu poate decat sa strice o carte (aproape?) geniala.

Metro 2033 este o carte geniala, extrem de complexa, pe care o recomand tuturor iubitorilor de carti bune, de SF-uri, de distopii si de jocuri electronice. Fiecare persoana din aceste categorii va gasi motive sa iubeasca aceasta carte. As adauga aici, chiar daca aceasta categorie este usor fortata, si pasionatii de mersul cu metroul, caci din punctul meu de vedere, fara sa para ca-s arogant, un bucurestean care merge zilnic cu metroul va resimti altfel cartea fata de un provincial care n-a mers niciodata prin subteran.

Chiar asa, cum o fi sa citesti Metro 2033 la metrou, in drum spre facultate, spre munca ori chiar spre distractie? Cum o fi, oare, sa citesti Metro 2033 si la un moment dat, brusc, sa se stinga luminile in metrou tocmai cand eroul principal al povestii se lupta prin tunelurile metroului (moscovit)? Eu nu stiu cum e, imi pot doar imagina. Am avut GHINIONUL (vorba vine) s-o citesc de acasa, din confortul unui locuinte cu aer conditionat. Totusi, bonusul, in cazul meu, a fost faptul ca am citit-o pe timp de pandemie. Caci ma gandesc cu groaza: daca planeta s-a comportat astfel in cazul unei gripe, ce-ar face, oare, in cazul unui razboi nuclear? Sper, totusi, sa nu aflu in mod oficial acest raspuns.

Metro 2033 a aparut la Editura Paldin si poate fi comandata de pe Libris, Cartepedia (varianta in limba engleza), Elefant, Carturesti, CEL.RO si eMag. Double-pack-ul Metro 2033 + Metro Last Night pentru PS4 poate fi comandat tot de pe eMag. Al treilea joc al seriei, Metro Exodus, poate fi gasit tot pe eMag.


Tags: , ,
Copyright 2020: CitestE-MI-L, dar nu mi-l copia!

Posted 11 Aug 2020 by Emil Calinescu in category "Dmitri Gluhovski

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *