CitestE-MI-L

sau MORI PROST!

Page 2 of 41

Orb in noapte (Dark Iceland vol 2) – Ragnar Jonasson

Asa cum primul articol, despre Orb in zapada, il scrisesem dupa ce terminasem al doilea volum, cel de fata, la fel (ori asemanator) stau lucrurile si-n acest caz: sunt pe cale sa termin volumum 3, Negura. Deci ceea ce scriu este influentat si de acel al treilea volum.

Intai si intai, ca localizare in timp, ordinea este usor inversata: actiunea din volumul 2 se desfasoara la ani buni dupa cea din primul volum, volumul 3, Negura, situandu-se ca timp INTRE celelalte 2 volume. Deci puteti linistiti sa cititi volumul 3 inaintea volumului 2.

Actiunea, pe scurt, poate fi rezumata astfel: Ari Thor locuieste deja de cativa ani in nordicul oras al Islandei, Siglufjördur. Reimpacat cu sotia sa, Kristin, acum are si un copil cu ea, insa inca se confrunta cu trecutul sau tulbure. Micuta comunitate nu l-a acceptat inca pe deplin. Continue reading

Biblioteca de la miezul noptii – Matt Haig

Biblioteca de la miezul noptii este al doilea roman scris de Matt Haig pe care-l citesc, primul fiind Cum sa opresti timpul. Pe scurt de tot, daca un cititor trece de la un roman la altul, daca le citeste la rand, va trece de la un roman cu iz istoric la unul cu iz filosofic si mai ales psihologic.

Nora este o persoana extrem de nefericita, care a facut o tona de alegeri gresite in viata. Dupa ce pierde mai multe lucruri si persoane dragi in decurs de cateva ore, hotaraste sa-si puna capat zilelor, considerand ca nu mai vrea sa traiasca, nu mai are sens, nu mai are PENTRU CE sa o faca. Nu moare, ci ajunge intr-un loc extrem de ciudat, numit Biblioteca de la miezul noptii.

Aici ea se afla intre viata si moarte, un taram situat intre cele 2 lumi (asa cum catolicii au purgatoriul, situat intre rai si iad, locul in care pacatosii se pot indrepta pentru a ajunge in rai, un fel de ultima sansa la mantuire). Toate cartile de acolo erau vieti ale ei, fiecare bazandu-se pe o decizie diferita pe care ea a luat-o de-a lungul vietii. Ajunge, astfel, sa traiasca mai multe posibile vieti ale ei: cum ar fi fost daca si-ar fi urmat un vis sau altul din copilarie, cum ar fi fost daca ar fi acceptat o intalnire, cum ar fi fost daca ar fi acceptat propunerea de a merge intr-o excursie … Ideea este ca in aceasta biblioteca prima carte pe care a citit-o Nora a fost o carte gri numita Cartea Regretelor. Apoi spunea bibliotecarei (vedeti voi exact cine este ea) ce viata vrea sa traiasca, ce decizie vrea sa schimbe. Vedeti voi cu exactitate cate vieti paralele traieste Nora si cum se termina intreaga ei aventura in Biblioteca de la miezul noptii. Continue reading

Misterul camerei galbene – Gaston Leroux

Dintr-o camera inchisa ermetic se aud strigatele disperate ale unei tinere. Usa este blocata, pentru a intra cei de afara sunt nevoiti s-o sparga. Inauntru este doar victima, grav ranita, aproape pe moarte. Unde este criminalul? Pe unde a iesit? Ce anume s-a intamplat acolo. Iata care este Misterul camerei galbene, un roman politist clasic scris in anul 1907 de Gaston Leroux, autorul la fel de celebrei Fantoma de la Opera.

Rouletabille este un ziarist cunoscut pentru dezlegarea unor astfel de mistere. Chiar daca multi politisti si judecatori dispretuiau presa, Rouletabille era special: el primea acces in locuri in care presa nu avea de obicei acces. Este pus, si in acest caz, sa dezlege Misterul camerei galbene. Nu va zic mai multe, nu vi-l dezvalui, va spun doar ca este considerata cea mai buna enigma care se petrece intr-un spatiu inchis scrisa vreodata. Nu o spun eu, ci a spus-o John Dickson Carr.

Pentru ca nu vreau sa va spun nimic nici despre victima, nici despre camera, nici despre castelul in care se afla aceasta camera, vreau sa subliniez 5 lucruri, 5 sugestii legate de modul in care trebuie privita/citita aceasta carte: Continue reading

Orb in zapada (Dark Iceland vol 1) – Ragnar Jonasson

Recunosc: scriu despre Orb in zapada, primul volum al seriei Dark Iceland, dupa ce deja am citit volumul 2 al seriei. Mi-am propus sa scriu pe rand despre ele separat, nu despre seria intreaga. Asa ca pana sa va vorbesc despre al doilea volum, urmand a ma apuca si de al treilea, cat de curand, voi sublinia cateva aspecte relevante privitoare la acest prim volum.

Personajul principal este Ari Thor Arasson, un politist ce este nevoit sa plece din capitala Reykjavik pana-ntr-un orasel izolat din nordul extrem al Islandei numit Siglufjördur. Un oras pescaresc, care pe vremuri prosperase de pe urma heringului, un peste care acum nu se mai gasea pe acolo (migrase, in mod inexplicabil), era acum aproape mort: amortit de inghet cam jumatate din an, era tinut in viata de turisti si de bogatasii din Sud care aveau acolo case de vacanta. Continue reading

Padurea norvegiana (Norwegian Wood) – Haruki Murakami

Padurea norvegiana este abia a doua carte scrisa de Haruki Murakami pe care o citesc. Prima dintre ele a fost Pur si simplu despre muzica, chiar daca aceea este, de fapt, cea mai recenta carte a lui.

Ca sa va mai dau un pic din casa, am cerut parerea mai multor fani Murakami, intrebandu-i cu care carte ar trebui sa incep. Mi-au recomandat Padurea norvegiana, desi majoritatea au concluzionat ca nu e de mine, ca nu-mi va placea.

Au avut ei dreptate? Partial. Nu este o carte pentru mine. Nu doar ca nu e genul meu, literar vorbind, dar este o carte care m-a trecut prin multe stari negative.

Stiu ca trebuie sa scriu un articol distinct in acest sens, sa spun ce caut eu la lecturile mele si de ce citesc atatea thrillere, insa aici, ca un preambul al acelui articol, pot spune ca nu am gasit ce caut de obicei si, bonus, am dat fix de ce nu-mi doream sa dau. Continue reading

CitestEmil.ro participa la Spring Super-Blog 2021

CitestEmil.ro participa la Spring Super-Blog 2021, fara ca asta sa fie o premiera. Am mai participat la o editie, Super Blog 2019, in care, din pacate, am fost nevoit sa deviez foarte mult, PREA MULT, de la tematica blogului. E drept, CitestEmil poate fi un indemn general, sa-mi citesti blogul si atat. Nu revin asupra celor spuse atunci.

Ideea este, insa, alta: la aceasta editie pot participa cu mai multe bloguri. Eu am decis sa particip cu 4 dintre cele 11. Momentan am anuntat pe Cinemil.ro si HalestEmil.RO. Al patrulea blog va fi cel principal, cel generalist. Care dintre cele 3 bloguri generaliste va fi alesul ramane sa descoperiti zilele urmatoare. Aveti 33% sa ghiciti 🙂

Schema exacta o s-o explic pe acel blog principal (pastrez un pic suspansul, nu va zic de acum care este). In acest articol va voi spune doar ce fel de articole vor aparea pe acest blog: Continue reading

Doi – Tony Mott (Antoneta Gales)

Doi nu este primul roman de-al Antonetei Gales (care scrie cu pseudonimul Tony Mott) pe care-l citesc, insa este primul nethriller de-al acesteia pe care-l parcurg. Din acest motiv, m-am simtit ciudat lecturandu-l, gasind foarte putine lucruri in comune cu celelalte 5 carti de-ale ei pe care le-am citit.

Sa recapitulez un pic: prima carte de-a ei, comandata cumva intamplator de la Carturesti, a fost Iarna Crimelor perfecte. L-am citit candva inainte de Revelion, articolul despre ea fiind ultimul pe care l-am scris in 2020. Poate si datorita perioadei, poate si pentru ca nu stiam nimic despre autoare, insa romanul in cauza m-a dat pe spate. Mi-a placut enorm. O surpriza extrem de placuta.

Am continuat cu Toamna se numara cadavrele, sequel-ul romanului de mai sus. Mi-a placut si acesta, dar deja asteptarile erau setate la un nivel ridicat.

Am luat apoi la rand cartile seriei Julieta: Julieta avea un pistol (unde mi-a displacut finalul, m-am simtit minti), Un glont pentru Julieta (unde tot finalul a pacatuit, desi mult mai complexa si mai bine construita, cartea pacatuieste printr-un mobil al crimei mult prea … pueril) si Nu dati cu pietre in Julieta (unde, in mod paradoxal, finalul a fost cel care m-a dat pe spate). Continue reading

Stapanul Castelului – Teodora Matei

Stapanul Castelului este o poveste de dragoste fantastica, un basm modern universal, care imbina mai multe povesti si traditii intr-un amalgam placut, un mix reusit, cum ar zice cei de la Parazitii. O imbinare reusita avem si in ceea ce priveste planurile temporale: desi schimbarea constanta a acestora este in aparenta obositoare, stii in fiecare moment unde te afli, stii in fiecare moment ce e realitate si ce e fictiune.

Povestea este complicata, eu voi vrea in randurile urmatoare sa o simplific cat de mult se poate, fara a da spoilere. In prezent il avem pe Dominic, un paznic proaspat angajat la inchisoarea aflata la marginea urbei. Acesta ajunge sa fie responsabil de sectorul condamnatilor pe viata, unde era inchis si Baronul. Desi fusese sfatuit de colegii mai in varsta sa nu puna la suflet, sa-i priveasca pe puscariasi drept vietasi, Domi incepe sa fie interesat de povestea baronului.

Baronul fusese o persoana importanta, inchisa insa in urma unui incident extrem de dubios: in urma unei petreceri date in castelul sau, invitatii nu au mai fost de gasit, nici vii, nici morti. Baronul a primit inchisoarea pe viata, insa in timpul procesului a refuzat sa se apere. Si-a acceptat senin sentinta. Care este povestea Baronului, ce s-a intamplat cu oaspetii, care este povestea castelului, care sunt cele 2 iubiri ale Baronului si care este deznodamantul partial al cartii ramane sa descoperiti singuri. Cartea are 2 continuari, in mod cert intregul roman este doar o introducere mai lunga. Continue reading

Clubul crimelor de joi – Richard Osman

Clubul crimelor de joi este una dintre cele mai nebunesti carti citite de mine in ultima vreme. Interesante, dubioase, originale si nebunesti. Sper ca n-am ratat vreun adjectiv potrivit.

Sa ne intelegem: ideea unui club unde sa se intalneasca oamenii sa vorbeasca despre crime nu e chiar originala. Doar ca aici, in acest club, nu sunt pustani anarhisti care urasc politia, ci niste oameni foarte respectabili. Clubul crimelor de joi este un club de pensionari care, de obicei, discuta crime nerezolvate de acum multi ani. La un moment dat, insa, o crima se petrece chiar sub nasul lor, va las pe voi sa aflati cum, drept urmare ei sunt nevoiti sa ancheteze o crima proaspata. Ancheta lor si a politiei decurge in paralel, ceea ce poate fi deopotriva un avantaj si un dezavantaj. Asa cum deja va dati seama, pensionarii aparent simpatici si inofensivi sunt mai mereu cu un pas inaintea anchetatorilor oficiali. Despre ce crime este vorba (gata, v-am zis ca-s mai multe) si cine se face vinovat de ele ramane sa descoperiti singuri. Continue reading

Cea care nu mai era – Boileau-Narcejac

Cea care nu mai era este un roman clasic, o carte etalon a literaturii noir franceze. De fapt, nu doar a celei franceze, caci aceasta carte, asa micuta si firava cum o vedeti, a inspirat extrem de multi autori de-a lungul timpului, caci exact ca-n cazul romanului 39 de trepte, am avut impresia ca am mai citit undeva chestia asta, ca ar trebuit sa-mi dau seama, ca as fi putut sa anticipez.

Fernand Ravinel, un agent de vanzari absolut banal, pune la cale, impreuna cu amanta lui, uciderea propriei sotii pentru a pune mana pe asigurarea ei de viata. Cand trupul fara viata al sotiei dispare subit, iar Fernand primeste o scrisoare semnata chiar de aceasta, realitatea si halucinatiile se imbina intr-un mod de-a dreptul patologic. Domnul Ravinel nu mai stie pe cine sa creada, nu mai stie ce sa faca, nu mai stie daca viseaza sau traieste.

Romanul Cea care nu mai era a fost adaptat pe marele ecran de Henri-Georges Clouzot in filmul Les Diaboliques, film care l-a inspirat pe marele Alfred Hitchcock in realizarea capodoperei sale, Psycho. Recunosc ca pe ultimul l-am vazut, insa mai demult, nu si originalul (vorba vine) frantuzesc. De altfel, in ceea ce priveste cinematografia frantuzeasca stau destul de prost. Continue reading

« Older posts Newer posts »

© 2021 CitestE-MI-L

Theme by Anders NorenUp ↑

%d bloggers like this: