Cum va suna notiunea de plasare de produse in carti? Va puteti imagina cum ar suna ea? Va puteti imagina de ce autorii nu apeleaza la aceasta sursa de venit?

Asadar, primul lucru pe care trebuie sa-l fac este sa va explic in ce consta ea. Caci daca spun plasare de produse in carti, peste jumatate din cititori nu vor avea habar la ce ma refer. Pentru a intelege notiunea vreau sa va indemn sa va ganditi la carti ca la niste filme povestite. Vreau sa va ganditi ca exista un povestitor care tine neaparat sa va descrie cu exactitate tot ce se intampla si ce apare intr-un film.

De pilda, in loc de Personajul principal X a luat sticla de apa de pe masa si a baut-o pe toata dintr-o singura suflare vom avea Personajul principal X a luat sticla de apa plata Borsec de pe masa si a baut-o toata dintr-o singura suflare. Vedeti vreo diferenta? Se schimba in mod radical sensul povestii? Va avea ea alt deznodamant? Va fi personajul principal creionat diferit? Va avea de suferit calitatea scriiturii?

In filme acest proces este, zica-se, mult mai natural. Daca un personaj bea apa va lua in mod natural o sticla de apa de pe masa, care intamplator va fi Borsec (ori, habar n-am, Dorna). E drept, multi nu sunt de acord nici cu filmele care promoveaza indirect produse, se prostitueaza zic ei, insa in cazul cartilor cica lucrurile ar fi cu atat mai grave.

Sa va mai dau 3 exemple de posibile plasari de produse in carti, exemple care nu doar ca ar incurca, dar chiar ar aduce plus-valoare:

  1. Pentru o descriere minutioasa a locului, putem sa dam anumite repere. Daca ati vedea intr-o carte ca este dat drept reper Sediul mare al CEC-ului vi s-ar parea absurd, gresit? Da, CEC BANK, ca asa se cheama acum, a platit pentru a aparea acolo, insa acel sediu este un reper pentru aproape oricine, indiferent de varsta. Pronuntarea numelui ar face bine, nicidecum rau. Este, insa, doar UNUL dintre exemple. As putea invoca McDonalds-ul de la Unirea (cel de sus, evident; cel de jos a fost inchis) ori Pizza Hut-ul de la Universitate (niste repere mai noi, mai tineresti). Un scriitor cu spirit de initiativa ar putea sa le aiba pe toate 3 in povestea sa (in fond, nu sunt concurenti directi, deci nu i-ar deranja sa apara impreuna).
  2. Pentru o creionare mai buna a personajului, scriitorul trebuie sa spuna si ce produse foloseste. Faptul ca un personaj principal are un smartphone nu spune foarte multe despre el, poate doar ca e in randul lumii. Daca, insa, acest smartphone este iPhone, atunci lucrurile sunt complet diferite. Poate este un personaj care a stat realmente nemancat 5 luni de zile ca sa-si ia iPhone. Ori poate pentru a avea iPhone a fost dispus sa vanda droguri, habar n-am. La fel in cazul masinii: una e sa aiba o masina personala si atat si altceva este sa aiba Logan, BMW sau Mercedes. Numele brandului te ajuta si pe tine, ca scriitor, sa creionezi mai bine personajul. Aici putem vorbi si de diversele branduri de haine, chiar daca unele branduri pot fi folosite si-n contexte negative (de pilda, personajul principal X refuza sa-si cumpere haine de la Ralph Lauren, desi-s bune, arata bine, pentru simplul fapt ca Ralph Lauren este designerul familiei Trump).
  3. Cand va ganditi la plasare de produse in carti va ganditi exclusiv la produse fizice? Eu va dau exemplu si de servicii care pot fi plasate misto in poveste. Caci este o diferenta fundamentala intre un personaj care merge undeva in Bucuresti, la o clinica obscura, sa-si faca transplant de par, si un personaj care merge sa-si faca un implant de par in Turcia. Bineinteles ca acolo, in Turcia, pe langa transplantul de par, va face si alte lucruri, de pilda sa se incurce cu o turcoaica si sa-si insele nevasta. Ma rog, eu ma pot gandi si la chestii mai sangeroase, dar sa trecem peste asta.

Problema cu aceasta plasare de produse in carti este ca ea trebuie gandita dinainte. Scriitorul trebuie sa stie din start daca personajul sau este conducator de BMW, de Ford sau de Logan; trebuie sa stie din start daca e utilizator de iPhone sau de Allview; noroc ca-n cazul reperelor, a brandurilor care apar doar fizic, nu se schimba nimic din punctul de vedere al actiunii. Spargerea unei banci decurge la fel indiferent daca este vorba despre BT, BCR ori habar n-am ce banca straina mai putin cunoscuta.

De ce zic ca e o problema? Pai pentru ca multi scriitori nu sunt atat de adaptabili, nu stiu sa-si muleze personajul astfel. Ei se cred zei, ei traiesc intr-o lume ideala, o lume care trebuie sa se adapteze ea la geniul lor.

Orice om de marketing iti va spune ca un produs trebuie gandit dupa nevoile pietei, ca o firma mare intai face studii de piata si abia apoi gandeste produsul. O firma mica intai va concepe un produs, produs care va fi pus in bratele echipei de marketing, care va trebui sa-l promoveze. Cam asa sunt scriitorii, majoritatea dintre ei: ei concep un produs ideal, pe care mediocrii de la marketing trebuie sa-l promoveze. Oricum produsul e atat de bun incat ar trebui sa se vanda oricum, deci misiunea celor de la marketing este foarte usoara, de-a dreptul banala.

In cazul filmelor, juriile festivalurilor depuncteaza aceasta practica. Nu stiu daca plasarea de produse in carti este sau nu depunctata de diversele jurii. Dar oare autorul scrie doar cu gandul la acele jurii? Publicul sau de baza este acela restrans?

Iar publicul, adica voi, judecati sau nu diferit o carte care contine asa ceva? Va deranjeaza aceasta plasare de produse in carti? Va schimba in vreun fel opinia despre carte informatia ca aceasta carte a fost sustinuta de cateva branduri care apar in poveste?

Va schimba cu ceva opinia fata de acest articol informatia ca el este scris pentru clinica Esthetica Global? Este acest blog diferit pentru simplul fapt ca pe el apar si articole platite?

Schimba cu ceva faptul ca o carte a fost cumparata de mine, o alta comandata prin intermediul unei colaborari barter cu libraria online X si o alta prin intermediul unei colaborari barter cu editura Y? Din punctul meu de vedere, raspunsul la toate aceste intrebari este nu. Al vostru care este?

Iar ca sa raspund la intrebare: Plasare de produse in carti? Da, mi-as dori sa fie, nu m-ar deranja, o incurajez, insa o intalnesc mult prea rar.