Reclamele luminoase sunt simbolul civilizatiei, al democratiei si al economiei de piata. Pare absurd? Pare ciudat? Hai sa exemplific. Exemplele vor fi din trecut, din prezent si din viitor.
In trecutul nu tocmai indepartat, mai precis inainte de Revolutia din 89, despre Romania se spunea ca este o tara pe care conducatorii au lasat-o in bezna. Lumina a devenit la noi un simbol al democratiei si al prosperitatii. Motivele sunt evidente.
Pe de-o parte, pentru ca in ultimii ani ai comunismului se facea economie la electricitate si oamenii trebuiau sa stea la propriu in intuneric, in bezna. La lumina lumanarilor si a lanternelor (foarte rare la acea vreme).
Pe de alta parte, chiar si cand nu era curentul complet taiat, orasele Romaniei tot in intuneric traiau. Stiu ca in 90, cand incepuse sa se infiripe capitalismul in tara noastra, cei din provincie erau fascinati de luminile capitalei. De cat de frumos se vede orasul noaptea.
Reclamele luminoase, pe langa rolul lor comercial, avantajul pe care-l aduc firmelor carora le fac reclama, mai au de fapt un alt rol: rolul de a lumina strada. De a lumina orasul.
Pe langa iluminatul stradal, ca sunt si astfel de becuri, nu tocmai eficiente din punctul meu de vedere, strada este luminata de afisajele electronice ale diverselor firme.
Care firme, bineinteles, nu exista in tarile ce nu au o economie capitalista. E drept, poate exista economie de piata fara sa existe democratie, cum este in China, ori poate exista aceasta economie de piata intr-o dictatura cu iz de democratie, precum Turcia sau Rusia. Exista si in acele tari firme luminoase, care se vad de departe.
Acum, sa lasam deoparte trecutul si sa ne gandim la diversele povesti din viitor. La toate acele distopii pe care le savuram, indiferent ca vorbim despre carti ori despre filme. Atunci cand ne este aratat un viitor distopic, post-apocaliptic, primul lucru pe care-l observam este intunericul. Mergi printr-un oras intunecat. Parasit, intunecat, plin de ruine.
Cand oamenii reincep sa traiasca, cand isi revin, primul semn al revenirii este lumina.
Iar oamenii care calatoresc mult, prin diverse tari, fix asta spun cand vorbesc despre gradul de civilizatie al unei tari: o tara frumoasa, vesela, luminoasa; ori o tara trista, intunecata, unde nu ai curajul sa iesi seara pe strazi.
Acum, trecand peste imaginea de ansamblu, peste faptul ca sunt luminite peste tot, v-ati gandit care reclame va raman in minte cand mergeti noaptea pe strada, pe jos, in masina personala, in taxi (uber/yango/bolt/clever) ori chiar in autobuzele de noapte. Mie imi raman in minte reclamele luminoase ale farmaciilor.
Vorbesc serios. Pe langa faptul ca sunt multe farmacii, unii zic ca prea multe, nepermis de multe, ele sunt si semnalizate corespunzator. Nu sunt toate deschise non-stop, insa vezi de la distanta, indiferent ca-i zi sau noapte, unde e o farmacie.
In plus, mi se pare ca farmaciile au cele mai calitative panouri publicitare. Pana acum ceva timp nu faceam distinctie intre diversele tipuri de afisaje, panouri cu LED, fara LED, de provenienta asiatica, pentru mine toate erau la fel. De ceva timp, insa, am constientizat un lucru: un panou trebuie sa fie nu numai luminos, ci sa aiba si un afisaj clar. Farmaciile au si avantajul de a avea un simbol si o coloristica standard, o cruce verde, cu ceva, nu conteaza ce, inscris acolo. Totusi, avand in vedere NUMARUL farmaciilor, o reclama trebuie sa iasa in evidenta, sa scoata in evidenta brandul. Da, e o farmacie, dar CE farmacie e acolo?
Pe viitor eu cred ca aici va fi facuta diferenta: la calitatea afisajului si la capacitatea lui de adaptare. De pilda, un panou publicitar nu ar trebui sa fie tot timpul la fel. Din punctul meu de vedere, ziua ar trebui luminat intr-un fel, spre seara intr-un fel, noaptea in alt fel. Dar si noaptea poate fi diferita: poate fi o noapte cu zapada, o noapte cu ploaie, o noapte senina, o noapte cu ceata. Cei responsabili cu acel panou ar trebui sa fie capabili sa-si ajusteze panoul in functie de aceste lucruri.
Mai este ceva de adaugat aici, in legatura indirect cu reclamele luminoase. Un lucru pe care mi l-a spus cineva acum mai bine de 20 de ani. Nu conteaza cine era tipul si care era contextul, insa el imi spunea de atunci ca daca va fi un mare razboi, unul distrugator, americanii vor pierde dintr-un singur motiv: ei nu sunt obisnuiti sa traiasca greu. Si fix la curentul electric se referea. Americanului daca-i tai curentul nu doar ca moare (de foame, de frig ori de cald, de sete), dar si innebuneste. Pur si simplu innebuneste.
Imaginati-va un oras precum New York-ul, cel atat de plin de lumina si de culoare si ziua si noaptea, intr-un intuneric bezna. Nu va mai fi un oras ideal pentru a-l vizita ori pentru a locui in el, ci va deveni un oras din care vei dori sa pleci instant. Daca ai unde.
Impotriva reclamelor luminoase, multi comunisti (fie declarati, fie camuflati in ecologisti) vorbesc de risipa. Cat curent (si, implicit, cate resurse) sunt cheltuite aiurea pentru a lumina noaptea. Pentru ca un magazin INCHIS sa fie luminat. Curent pe care, direct ori indirect, il platim cu totii.
Reclamele luminoase sunt simbolul civilizatiei si, in cazul acestui articol, sunt inscrise in competitia Super-Blog 2019. O competitie democratica, pur capitalista, unde mai multi exploatatori, pardon, sponsori, dau probe bloggerilor proletari. Nefiind comunism, fiecare articol este notat diferit, doar unii, cei mai productivi, cei mai performanti, fiind premiati. Iar acestia, exact precum reclamele luminoase de pe strada, se vor lauda la tot poporul cu premiul castigat. Exact ca-n offline.
0 Comments
1 Pingback