Stapanul Castelului este o poveste de dragoste fantastica, un basm modern universal, care imbina mai multe povesti si traditii intr-un amalgam placut, un mix reusit, cum ar zice cei de la Parazitii. O imbinare reusita avem si in ceea ce priveste planurile temporale: desi schimbarea constanta a acestora este in aparenta obositoare, stii in fiecare moment unde te afli, stii in fiecare moment ce e realitate si ce e fictiune.
Povestea este complicata, eu voi vrea in randurile urmatoare sa o simplific cat de mult se poate, fara a da spoilere. In prezent il avem pe Dominic, un paznic proaspat angajat la inchisoarea aflata la marginea urbei. Acesta ajunge sa fie responsabil de sectorul condamnatilor pe viata, unde era inchis si Baronul. Desi fusese sfatuit de colegii mai in varsta sa nu puna la suflet, sa-i priveasca pe puscariasi drept vietasi, Domi incepe sa fie interesat de povestea baronului.
Baronul fusese o persoana importanta, inchisa insa in urma unui incident extrem de dubios: in urma unei petreceri date in castelul sau, invitatii nu au mai fost de gasit, nici vii, nici morti. Baronul a primit inchisoarea pe viata, insa in timpul procesului a refuzat sa se apere. Si-a acceptat senin sentinta. Care este povestea Baronului, ce s-a intamplat cu oaspetii, care este povestea castelului, care sunt cele 2 iubiri ale Baronului si care este deznodamantul partial al cartii ramane sa descoperiti singuri. Cartea are 2 continuari, in mod cert intregul roman este doar o introducere mai lunga.
Va ziceam la inceput ca Stapanul Castelului este un mix reusit, acum trebuie sa va zic operele si filmele la care m-a dus cu gandul: Marele Gatsby (Baronu’ este un Gatsby mai modern, care are un castel scotian vechi), La Tiganci (cu amendamentul ca-n aceasta poveste personajul principal se indragosteste la propriu de o tiganca), Dracula (hai sa zicem un Dracula scotian), totul condimentat cu traditii si obiceiuri romanesti, tiganesti, dar si universale. De pilda, tatuajul nu este un obicei specific romanesc, este cumva universal, obiceiul pornind, se pare, de la egipteni. Stiti, unii spun ca tiganii ar fi venit, candva demult, din Egipt. Ca idee, insa, tatuajul este universal, chiar daca multi il atribuie vechilor egipteni ori chiar indienilor.
Mai sunt cateva alegeri facute de autoare care m-au intrigat. Voua vi le semnalez sub forma unor intrebari, nu le interpretez, va las pe voi sa gasiti interpretarea corecta:
- De ce castel din Scotia?
- De ce Baronu’ a studiat in … Elvetia? Are legatura in vreun fel cu neutralitatea Elvetiei?
- De ce Romania nu este prezenta deloc in carte, desi traditii romanesti avem cu duiumul?
- De ce Baronu’ era de origine greaca, insa nu ii placea sa i se spuna “grecul”?
- De ce Castelul era pazit si, daca tot era pazit, de ce era pazit atat de prost?
Nu zic ca am raspunsurile, eu doar va semnalez intrebarile. Cititi cartea si incercati sa raspundeti la intrebari. Eu am raspunsuri partiale doar la 2 intrebari din 5.
Stapanul Castelului este, per total, o carte buna daca este tratata individual si o carte excelenta daca o tratam ca o introducere mai mare a seriei. Astept cu nerabdare urmatoarele carti ale seriei, la fel cum astept sa citesc si alte carti ale autoarei (Lumanari vii mi-a atras atentia).
Stapanul Castelului a aparut la Editura Tritonic si poate fi comandata (si) de pe Libris, Carturesti, Libraria Delfin si eMAG.
0 Comments
1 Pingback