Despre Urmasii de sange si os, primul volum al Trilogiei “Zestrea Orishei”, as putea vorbi in multe feluri. As putea vorbi despre minunata lume a Orishei, de lupta conducatorilor, a regelui tiran, impotriva magiei si a magicienilor. As putea vorbi despre originile nigeriene ale autoarei si de referirile, directe ori indirecte, la rasism si la cultura africana, caci cine cunoaste cultura africana va intelege cu totul altfel opera. As putea vorbi despre magie si magi si lupta conducatorilor cu acestia ca pe duelul dintre conservatori/religiosi si seculari/atei (sunt cateva similititudini interesante, fascinante chiar). As putea vorbi despre conducatori, despre regi si urmasii acestuia, despre latura politica reliefata de carte.

Chiar daca am semnalat toate acestea in paragraful anterior, nu voi face niciun fel de alta referire la aceste aspecte. Va las pe voi sa descoperiti intreaga lume, la inceput greu de inteles, cu multe denumiri si nume ciudate.

Eu, insa, ma voi referi la o alegere literara extrem de interesanta, extrem de misto. Asadar, vom vedea povestea din ochii a trei personaje. Cei 3 ne vor povesti pe rand, fiecare capitol avand numele celui care povesteste. Cele 3 personaje, hai sa le zicem principale, sunt Zeille, Amari si Inan. Ultimii 2 sunt copiii tiranului. Copiii legitimi, nicidecum copii din flori.

Partea misto este ca nu-s carti diferite, asa cum avem in alte serii: o carte este perspectiva unuia, apoi apare o alta carte, cu perspectiva celuilalt. Aici avem niste perspective paralele, inclusiv o batalie ori un drum fiind relatate pe rand. Intai ne povesteste cineva, apoi continua firul povestirii un altul, apoi vine celalalt, situat intr-o cu totul alta parte, si incepe sa spuna perspectiva sa.

Foarte ingenioasa modalitatea de narare si foarte eficienta. Are marele avantaj de a cunoaste de fiecare data gandurile ascunse ale unui personaj. Stii cand e sincer, stii ce gandeste, nu te poate pacali. Sau, ma rog, e si un dezavantaj, caci un personaj nu te poate surprinde atat de usor.

Un alt aspect care deriva din aceasta tripla perspectiva: stii de la inceput, chiar daca nu esti complet sigur, ca cele 3 personaje vor supravietui. Avand in vedere ca ei sunt situati in tabere diferite (vedeti exact cat de diferite si cum se schimba pe parcurs taberele), acest lucru nu este ATAT de grav. Nu a fost deranjant pentru mine.

Partea usor dezamagitoare este, pentru mine, finalul. Am recitit de 3 ori finalul si tot nu am inteles ce s-a intamplat. Desi, sincer sa fiu, poate asta-i si ideea: sa imi fac scenarii in cap, sa imi imaginez finalul si apoi sa fiu total surprins in cartea a doua.

Diversele comparatii, cu Harry Potter ori cu Games of Thrones (ca sa dau doar 2 exemple) le gasiti pe alte bloguri si site-uri, de la noi si de afara. Sau, si mai bine, cititi singuri cartea si spuneti la ce v-a dus cu gandul. Fie spuneti asta in gand, pentru voi, fie va lasati gandurile aici, in sectiunea de comentarii, lucru pe care vi-l recomand.

Urmasii de sange si os a aparut la Editura Epica. Online, poate fi cumparat de pe Cartepedia, Libris, Elefant si Carturesti. Se gaseste, de asemenea, si-n toate librariile offline din tara.