Noaptea lupului este un roman de sine statator, o raritate printre scrierile lui Jo Nesbo. Tot ca element de raritate: actiunea se petrece in SUA, dar aproape toate personajele au origini norvegiene. A mutat Norvegia in SUA #cumarveni.

Ma rog, in privinta romanului de sine statator lucrurile ar putea sta diferit, caci personajul principal, detectivul Bob Oz, este parca prea bine construit pentru a renunta la el atat de usor. Ramane de vazut.

Povestea romanului Noaptea lupului sta in felul urmator: avem 2 planuri narative, 2016 si 2022. In 2016 a avut loc o crima, ma rog, vom constata ca sunt mai multe, insa prima dintre ele este cea de la care pleaca totul: un traficant de droguri este impuscat pe strada, se pare ca nu mortal, toate indiciile ducand catre Tomas Gomez. Acest Tomas Gomez se dovedeste a fi o fantoma, un traficant de droguri cu legaturi intr-o celebra banda. Urmeaza alte crime, aceasta fiind doar prima.

Cazul intra in atentia lui Bob Oz, un politist foarte dubios, alcoolic, care insa ajunge sa fie suspendat din politie, lucru care evident nu-l impiedica sa ancheteze in continuare. Se pare ca el este singurul care poate intra in mintea criminalului, care-l poate intelege.

In prezent, in 2022, un scriitor norvegian aterizeaza in aceeasi localitate, Minneapolis, Minnesota, fiind fascinat de acest caz. El vrea sa scrie o carte despre acest caz, asa ca simte nevoia sa viziteze locurile cheie in care s-au petrecut intamplarile din urma cu 6 ani.

Nu va spun ce se intampla, nu va dezvalui nimic, va trebui sa descoperiti singuri cum se termina totul. Eu insa vreau sa fac 5 comentarii legate de acest nou roman de Jo Nesbo, Noaptea lupului:

  1. Bob Oz este foarte asemanator lui Harry Hole. Un Harry Hole mai american: adica tot norvegian, dar care ajunge sa profeseze in SUA. Cititi singuri Noaptea lupului si va veti convinge ca am dreptate.
  2. Stilul Jo Nesbo ramane, insa romanul pare 100% american. Este de invidiat capacitatea scriitorului norvegian de a se metamorfoza atat de mult, de a parea un scriitor american autentic. E drept, unii carcotasi ar putea sa se gandeasca la ChatGPT, ca aceasta adaptabilitate este mult mai lesne de facut in aceasta epoca. Eu nu vreau sa cred asta, refuz sa cred asta, prefer sa merg pe buna-credinta a unui scriitor care este pe piata de ani de zile. De dinainte de epoca AI-ului.
  3. Gaselnita cu scriitorul care vine peste 6 ani si vrea sa scrie o carte despre caz mi se pare un artificiu inutil. Pana acum, Jo Nesbo nu a avut astfel de povesti. Pur si simplu, aceasta a doua poveste aduce prea putin in plus. Eu as zice ca mai mult incurca. De fapt, incarca prea mult povestea. O poveste mai simpla, mai supla, ar fi fost mai de efect.
  4. Actiunea initiala, crimele, au loc in 2016, in preajma primei alegeri a lui Trump. Sunt acolo cateva referinte politice, in frunte cu celebra posesie a armelor de catre cetatenii de rand, pe care trebuie sa le citesti cu atentie. Este o discutie pur americana, discutie care in Europa nu are loc. Nu vreau sa spun daca e bine sau e rau, nu vreau sa ma pozitionez in vreun. Prefer doar sa scot in evidenta subiectul, sa va indemn sa-l urmariti cu atentie.
  5. Sunt cateva probleme morale foarte bine puse in aceasta poveste. Prima dintre ele este razbunarea, dar ea are si cateva teme secundare. Asupra uneia ma voi apleca: responsabilitatea unui politician. Aici voi spune direct: un politician care militeaza pentru detinerea de arme de catre cetatenii de rand este responsabil pentru victimele facute de acele arme? “Nu armele omoara oameni, ci oamenii omoara oameni” – aceasta este replica preferata a sustinatorilor detinerii de arme. Se pare ca vorbele i-ar apartine celebrului Kalasnikov, inventatorul armei (armelor) care-i poarta numele. Nu vreau nici aici sa ma pozitionez in vreun fel, incurajez cititorii sa o faca.

In final, spun doar atat: am inima indoita in privinta unei eventuale continuari. Pe de-o parte, Noaptea lupului mi-a placut enorm, asa ca nu as vrea ca ea sa fie continuata, caci exista riscul ca ea sa fie riscata de o eventuala parte a doua mai slaba. Pe de alta parte, in favoarea unei continuari pot aduce 2 argumente: pe de-o parte, un personaj extrem de bine conturat, de ofertant, Bob Oz, si pe de alta parte experienta scriitorului Jo Nesbo in ceea ce priveste seriile de romane politiste.

Nu stiu, deci, daca va avea sau nu continuare, insa Noaptea lupului este o carte excelenta, care putea fi chiar SI mai buna daca n-ar fi avut acel fir narativ secundar, prezentul, care o incarca excesiv. Eu v-o recomand oricum din tot sufletul, cartea gasindu-se in limba romana la Editura Trei, loc de unde va sfatuiesc s-o comandati.