Ce facem pe intuneric nu este nicidecum primul roman al scriitoarei canadiene cu origini filipineze Jennifer Hillier. Este doar cel mai recent dintre ele, insa primul tradus in limba romana. Va rog sa retineti partea cu origini filipineze (insa nascuta si crescuta in Toronto), caci personajul principal din carte este oarecum asemanator.
Ce facem pe intuneric o are ca personaj principal pe Paris, o tanara acuzata ca si-a ucis sotul mai in varsta cu un brici. Ea se casatorise cu un fost actor de comedie, care de curand revenise in prim-plan pe o platforma proaspat deschisa, ce urma sa concureze in SUA gigantii Netflix, Amazon si HBO. Ea trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia, insa lucrurile arata rau: politia a arestat-o in baia proprie, avand un brici in mana si fiind plina de sange. Cum va putea, oare, sa-i convinga pe politisti ca nu ea este cea care l-a ucis?
In plus, de parca lucrurile nu erau indeajuns de grave, imediat dupa moartea sotului apare un nou testament al acestui, testament conform caruia Paris mosteneste o buna parte a averii. Deci acum are un mobil, un motiv, al dracului de serios.
Problema lui Paris Peralta (numele ei complet) este publicitatea nu-i face bine. Ea are un trecut de ascuns, trecut pe care orice iesire la rampa l-ar putea scoate la suprafata. Exact cum scrie descrierea de pe coperta a IV-a: mai rau decat o acuzatie de crima este sa fii acuzata de doua crime. Nu vreau sa va spun de ce, ar fi spoiler, va las pe voi sa descoperiti. Continue reading
