Poate sunt eu setat pe thrillere pline de suspans, poate imi surade mai mult ideea de a cauta un criminal ori poate sunt eu prea satul de mentalitatea romaneasca, gasibila intr-o tona de filme, conform careia nu crima e importanta, ci efectele ei psihologice asupra celor din jur, insa cartea Moarte subita m-a dezamagit, plictisit si enervat deopotriva.
Pe scurt, desi credeam ca voi lectura un thriller, desi imi suradea ideea de a citi si de J.K. Rowling si altceva in afara de Harry Potter, am nimerit intr-o poveste extrem de dubioasa. Un nene moare subit, fara ajutor (anevrism cerebral), asa ca vom vedea pe parcursul cartii o intreaga comunitate, cu o tona de personaje, care se raporteaza la moartea unui om. Fiecare cu interesele lui, cu intrigile lui, cu dorintele sale ascunse.
Da, probabil mi-as dori sa stiu cum se vor raporta oamenii la moartea mea: cine se va bucura, cine ma va regreta sincer, cine va fi indiferent, cine va dori sa profite de pe urma decesului meu (desi, in cazul meu, nu prea ar avea cum). Da, e o dorinta ascunsa a multora, mai ales a persoanelor in varsta, pentru care moartea este cel mai misto subiect de discutie. Continue reading
