As putea vorbi despre URA ca despre oricare alta carte. Un thriller norvegian care incepe greoi, cu multe personaje, la inceput greu de urmarit, pe care cativa probabil il vor abandona. Nu este o lectura usoara, lucru accentuat si de numele nordice ale personajelor: numele englezesti/americane, frantuzesti ori romanesti sunt mult mai usor de tinut minte pentru noi.
Este tipul de carte unde vedem mai multe povesti, aparent fara legatura intre ele, multe crime, abia la final lucrurile urmand a se lega. Abia la final intelegem exact ce s-a intamplat si cum.
Nu ma voi lua (prea mult) nici de calitatea fizica a cartii. Eu am citit editia aparuta cu GSP, calitatea acesteia lasand mult de dorit. Continue reading
