Pana sa va vorbesc despre Casa neagra de Peter May, trebuie sa contextualizez un pic. Un pic mai mult, ca sa fiu precis.
Primul lucru extrem de relevant este originea scotiana a autorului. In Anglia, scotienii sunt vazuti diferiti. Acum, in functie de persoana pe care o intrebati, veti primi raspunsuri diverse. Botul Google zice ca ei sunt vazuti bine, pozitiv, ca sunt apreciati. Insa vreo 5 persoane care locuiesc in Anglia mi-au spus contrariul. Ca ei sunt vazuti prost. Cam cum ii vedem noi pe moldovenii de peste Prut. Nu, nu-i cazul meu. Insa multi ii privesc de sus.
Ca o paranteza. Cineva din UK fix asta a zis: scotienii sunt pentru englezi exact ce-s moldovenii pentru romani. Si cu bune, si cu rele. Paranteza inchisa.
Al doilea lucru care trebuie discutat este modul in care treci peste pierderea cuiva drag. In romanul Casa neagra este vorba despre cea mai dureroasa dintre pierderi: moartea copilului tau. Politistul care ancheteaza cazul, Fin, si-a pierdut copilul si de atunci nu a mai putut merge la munca. Dupa ceva timp, este chemat de seful lui pentru a i se pune in vedere: ori revine la lucru, ori demisioneaza.
Cazul care i se da este unul special, pentru ca trebuie sa ancheteze o crima care a avut loc pe insula sa natala. In localitatea natala. Ca si cum eu ar trebui sa ma intorc la Slatina pentru a face acolo o ancheta. Ca bonus, crima se asemana destul de mult cu crima pe care o ancheta Fin atunci cand se intamplase nenorocirea. Exista o sansa ca aceste 2 crime sa fie legate intre ele.
Pana sa ajung la partea a treia, revenirea in locurile natala (aspect pe care il intalnim destul de des, nu e ceva original), trebuie sa raman la aspectul acesta: cum trecem peste o trauma. Si mai ales ce facem cu cei ramasi in viata.
Fin vrea sa se intoarca la lucru, insa sotia lui se opune. Ea ii spune ca daca pleaca sa ancheteze acea crima, atunci cand se va intoarce n-o va mai gasi acasa. Nu va dezvalui daca o va gasi sau nu, insa va las pe voi sa puneti intrebarea: Ce ati face in locul lui? Dar in locul ei?
Din exterior, as zice ca despartirea ar fi o idee buna. Ca ambii ar putea sa o ia de la capat. Daca ar fi sa recomand individual oricaruia dintre ei, i-as recomanda sa se desparta de celalalt. Dar l-as avertiza: vezi ca despartirea ar putea sa il (sa o) afecteze, asa ca trebuie sa iei asta in considerare.
Al treilea lucru pe care trebuie sa-l tineti minte inainte sa va apucati de roman: Fin, acest politist, este personajul principal. Ancheta este un fel de terapie pentru el, pentru ca-si retraieste trecutul. De multe ori, ancheta in sine trece in plan secund. El, Fin, este tot timpul in centrul atentiei, in prim-plan.
Nu vreau sa va spun mai multe, chiar va invit sa cititi Casa neagra. Ideea unei recenzii este sa te convinga pe tine, ca cititor al articolului, sa dai o sansa acelei carti. Mie mi se pare ca un astfel de articol are sanse mai mari sa convinga decat are un articol plin de citate, cu un rezumat extins si cu o analiza literara detaliata a personajelor si a stilului de scriere. Si, ma rog, asta este diferenta dintre un blogger de carte (cum sunt eu) si un critic de carte (cum nu voi fi niciodata ori cel putin asta sper).
Casa neagra este per total un roman excelent, a carui atmosfera mi-a placut mult. Trebuie mentionat si faptul ca aceasta carte este prima parte a trilogiei Lewis (insula natala a detectivului, locul in care este el nevoit sa revina).
Romanul Casa neagra de Peter May, prima parte a trilogiei Lewis, a aparut in limba romana la Editura Crime Scene Press, insa poate fi achizitionat si de pe Elefant, Libris, Carturesti, Bookzone, Cartepedia, Librarie.net, Libraria Delfin ori eMAG.
Articolul despre romanul Casa neagra face parte dintr-un nou blog tour by Crime Club. Pana in momentul scrierii acestui articol, mai puteti gasi articole cu impresii despre carte pe urmatoarele site-uri si bloguri: Carti.blog, Anca si cartile, Cartile mele si alti demoni, Ciobanul de azi, Literatura pe tocuri.
Leave a Reply