As putea vorbi despre URA ca despre oricare alta carte. Un thriller norvegian care incepe greoi, cu multe personaje, la inceput greu de urmarit, pe care cativa probabil il vor abandona. Nu este o lectura usoara, lucru accentuat si de numele nordice ale personajelor: numele englezesti/americane, frantuzesti ori romanesti sunt mult mai usor de tinut minte pentru noi.

Este tipul de carte unde vedem mai multe povesti, aparent fara legatura intre ele, multe crime, abia la final lucrurile urmand a se lega. Abia la final intelegem exact ce s-a intamplat si cum.

Nu ma voi lua (prea mult) nici de calitatea fizica a cartii. Eu am citit editia aparuta cu GSP, calitatea acesteia lasand mult de dorit.

Insa, cu riscul de a face spoiler, vreau sa va explic de ce aceasta carte, numita sugestiv URA, m-a dus cu gandul la CpF.

Ca si CpF-ul aparut cumva peste noapte in Romania, si in acest roman avem o organizatie multireligioasa. Mai multi cetateni de religii diferite s-au aliat impotriva unui dusman comun. Si acolo, ca si-n Romania, acest dusman sunt cetatenii de alta orientare sexuala. Bolnavii. Deviantii. Merele stricate. Care trebuie aruncate, scoase din societate.

Nu fac spoiler si aici, nu spun cum se numeste acea organizatie (numele si modul de operare duc putin cu gandul la romanele lui Dan Brown; cartile acestuia sunt pline de organizatii secrete pseudoreligioase, de fanatici, de credinciosi care il neaga pe papa) si nici cum a ajuns ea din SUA in Norvegia. Asta veti descoperi singuri.

Ma tem, insa, de momentul in care vor aparea si la noi astfel de organizatii. Ma tem nu doar de ele ca atare, ci si de reactia romanilor. Urmasilor de geto-daci, care in public sau in privat se vor bucura de uciderea cetatenilor de alta orientare sexuala. S-au bucurat ei, romanii, de faptul ca o catedrala greco-catolica a ars, e firesc, e logic, sa se bucure si la moartea unor homosexuali. Caci fie d-aia o ducem cu totii prost, fie o ducem bine, toate celelalte probleme le-am rezolvat si asta este ultima dintre ele.

Apropo de aceste organizatii americane, iarasi mi se pare ceva interesant. Am scris acum nu mult timp un articol care mi-a adus ceva injurii. Sustineam acolo ca CpF este o inventie neoprotestanta americana. Lucru pe care-l sustin si acum. Pe care pot sa-l argumentez oricand si oricui.

Drept urmare, daca va aparea o organizatie care va dori sa omoare homosexuali si o va face sistematic, organizat, aceasta va aparea din America. Stiti voi, tara aia etalon a democratiei, acel El Dorado unde trei sferturi dintre romani si-ar dori sa traiasca.

Si tot ca lucru interesant legat de romanul Ura, tot ca aspect politic, este interesant cum dictaturile eminamente laice, comunistii si nazistii/fascistii, urau homosexualii fara sa aiba motive religioase pentru a face acest lucru. Acum, cei care sustin cu ardoare drepturile gay-ilor, persoanelor LGBT (ca sa ma exprim 100% corect politic), sunt catalogati drept neo-marxisti. Tot nereligiosi, antireligiosi de cele mai multe ori, dar deveniti peste noapte sustinatori ai homosexualilor pe care, candva, voiau sa-i persecute. Interesant cum se schimba taberele politice de-a lungul anilor.

Ca sa mai adaug un mic condiment, autoarea romanului Ura, Anne Holt, are o biografie extrem de interesanta. Pe langa faptul ca a fost ministru al Justitiei in Norvegia, mai este demn de mentionat si faptul ca este lesbian. Cartea trebuie citita si din aceasta perspectiva.

Este posibil ca unii cititori sa fi intuit acest aspect inca dinainte sa primeasca oficial confirmarea.

Nu, nu am citit alte carti ale autoarei, dar m-a facut curios si o voi face. Sper sa le gasesc traduse in limba romana.

Altfel, romanul URA este unul atipic. Desi oficial este thriller, eu il consider mai mult un roman politic si social. Pe partea de thriller, sincer sa fiu, m-a dezamagit. Iar finalul mi se pare exagerat. Tras de par. Desi explica toata actiunea, te lumineaza, uneste un puzzle altfel complicat, mi se pare lipsit de realism. Si de sens.

Recomand URA pentru mesajul sau, pentru ceea ce putem invata din aceasta carte, dar avertizez asupra greutatii lecturii. Si asupra faptului ca ati putea fi partial dezamagiti de anumite aspecte, hai sa spunem literare. Mesajul general este unul interesant, care ne va pune pe ganduri.

Si acum o veste proasta pentru toata lumea: romanul Ura, de Anne Holt, NU se mai gaseste pe nicaieri. Poate prin anticariate, daca aveti noroc. Eu am editia GSP, epuizata in toate librariile online. Si nici macar vreo editie electronica, legala zic, nu am gasit. Trist.