Category: Chuck Palahniuk

Monstri invizibili – Chuck Palahniuk

1 Nov 2019 / Emil Calinescu / 4 Comments

Monstri invizibili este, de fapt, prima carte a scriitorului Chuck Palahniuk. Fusese initial refuzata de mai multe edituri, fiind publicata abia dupa mega-succesul romanului Fight Club. Ea fusese, insa, scrisa si gandita inainte.

Monstri invizibili este o carte pe care o voi comenta extrem de incorect politic. Nu va zic nimic despre trioul mega-dubios din carte, despre fostul fotomodel de succes ce a fost mutilata de un groaznic accident si nici despre familia ei la fel de dubioasa. Continue reading

Jurnal (Diary) – Chuck Palahniuk

25 Sep 2019 / Emil Calinescu / 1 Comment

Dupa ce am citit micutul (dar intensul) roman Jurnal, Fight Club mi s-a parut o joaca de copii. Mi s-a parut un fel de antrenament. O incalzire pe care autorul a trebuit s-o faca pentru a scrie aceasta capodopera. O carte numai buna de Hollywood, unde de fapt s-a si facut cunoscuta.

Jurnal este, de fapt, o capodopera. Din orice unghi ai privi-o, si credeti-ma, poate fi citita din foarte multe unghiuri, cartea este o bijuterie. Daca o privesti strict ca thriller si cauti la ea numai si numai suspans, gasesti din belsug. Doar ca nu prea poti privi romanul Jurnal doar din perspectiva unui thriller. Continue reading

Fight Club – Chuck Palahniuk

2 Jan 2019 / Emil Calinescu / 1 Comment

Fight Club este o carte care te da peste cap. Care se joaca cu mintea ta. Care te face sa ai revelatii. Care te face sa iti dai seama de multe lucruri negre din mintea ta.

Pe mine, unul, m-a socat STRICT din acest punct de vedere. Sunt socat de faptul ca-s de acord cu ideea de Fight Club. Sunt de acord cu multe idei din carte si acest lucru ma sperie. Ma sperie de-a dreptul.

Ideea de baza a acestui Fight Club, cluburi care ulterior s-au extins, era simpla: te duci intr-un loc unde sa-ti eliberezi intreaga energie. Aceasta energie putea fi eliberata atat BATAND pe altcineva, cat si … luand bataie. La fiecare sfarsit de saptamana, sambata, se organiza noaptea, in subsolul unui bar, o astfel de batalie. Cu reguli precise, printre care cea mai importanta era ca nu puteai doar sa te uiti. Veneai ca sa te bati. Si, bineinteles, sa iei bataie. Continue reading