In ape adanci este PRIMA carte de Paula Hawkins pe care am citit-o. Stiu ca Fata din tren este hitul ei, este care a facut-o celebra, insa aceleia inca i-am dat sansa afirmarii (desi am primit-o cadou de cativa ani buni). Ca sa spun din start: nu-s dezamagit, povestea per total e misto, are o doza consistenta de suspans, insa nu m-a dat pe spate, displacandu-mi in mod special stilul de scriere.
Povestea din romanul In ape adanci este extrem de complexa, stufoasa, cu extrem de multe personaje. In loc de extrem puteti pune cuvantul PREA.
Iar ca sa va spun din start partea importanta si oarecum socanta, personajul cu adevarat principal este un loc si nu un om: Bulboana inecatilor. Aici se inecasera foarte multe femei, de ce numai femei, se vor intreba (pe buna dreptate?) multi, toate decesele fiind catalogate drept sinucideri. Apropo de sinucideri, cat de importanta este discutia despre vinovatii in cazul sinuciderilor? In toate societatile, in toate legislatiile, s-a pus problema vinovatiei in cazul lor. Fara sa pun intrebari legate de modalitati, de posibile vinovatii, pun o unica intrebare, care ar trebui sa le inglobeze: cat de mult ar trebui sa cerceteze politia un caz de sinucidere? De fapt, de aici pleaca totul, caci deseori dupa ce s-a ajuns la concluzia ca persoana X s-a sinucis orice alte cercetari se opresc. Continue reading