Probabil veti spune ca am innebunit, ca scriu despre Baiatul din Brooklyn, un spectacol al Teatrului Evreiesc de Stat, pe blogul de carte. Motivul pentru care fac asta este multiplu: pe de-o parte, am scris deja despre el pe blogul de teatru si n-ar fi ok din punct de vedere SEO sa scriu din nou despre el tot acolo; pe de alta parte, personajul principal este un scriitor, asa ca blogul de carte nu este deloc o gazda absurda.

Baiatul din Brooklyn ne spune povestea lui Eric Weiss, un scriitor care da lovitura cu romanul sau autobiografic, dar a carui viata este complet distrusa: tatal sau este pe moarte; este in plin proces de divort; prieteni nu prea avea, pe unul dintre fostii sai prieteni abia de-l mai recunostea. Spectacolul este nu doar bazat pe o poveste frumoasa, bine scrisa, ci este si excelent regizat si interpretat. Insa despre aici suntem pe un blog de carte, nu de teatru, asa ca povestea este mai importanta, mai relevanta, decat punerea ei in scena.

Nu m-am putut pune in locul lui Eric, desi am cochetat si cochetez cu ideea de a scrie, roman si/sau dramaturgie. Chiar daca voi reusi sa public, nu ma astept sa am succes. Sa fiu un scriitor important, relevant. Daca miracolul se va intampla, habar n-am ce voi face, dar nu-mi ghidez viata ca si cum deja as fi facut-o. Deci mi-e greu sa ma pun in pielea unui scriitor. Continue reading