CitestE-MI-L - Viata e frumoasa, DAR merita citita!

Cine nu e gata … (Naia Thulin #2) – Soren Sveistrup

23 Jun 2026 / Emil Calinescu / 0 Comments

Cine nu e gata … este a doua parte a seriei Naia Thulin, serie care a inceput in forta cu una dintre cele mai bune carti thriller citite in ultimii ani: Omul de castane. In primul rand, sunt socat sa constat ca am citit aceasta carte acum … 6 ani (da, in 2020, in plina pandemie!). Pentru mine, acea carte mi-a ramas in minte pentru ca m-a luat pe nepregatite, pentru ca a reusit sa ma impresioneze, sa-mi faca “pielea de gaina” desi citesc constant thrillere. Uite ca inca exista astfel de thrillere (deloc intamplator, cele nordice sunt cele care ma dau pe spate in ultima vreme).

Acum, ca sa incep cu sfarsitul (cica asa e recomandat pe bloguri si asa vor mai nou si diversii roboti), spun din start: Cine nu e gata … nu se ridica la nivelul Omului de castane. Este excelenta, este printre cele mai bune thrillere de anul acesta, este extrem de bine scrisa, insa nu m-a impresionat. Nu m-a speriat. Nu m-a socat. Eram deja pregatit, ma asteptam la mai rau, la mult mai rau, dar nu. Cartea este bine scrisa, este inteligent construita, insa nu are nimic socant. Pielea nu mai e de gaina, am putut sa o parcurg cu calm. E drept, are mult suspans, chiar voiam sa aflu deznodamantul, insa nu mai are brutalitatea Omului de castane. Nu mai cine a citit cartea (apropo, ecranizarea Netflix e mult prea soft!) intelege ce vreau sa spun. Continue reading

Julie Chan e moarta de Liann Zhang Crime Scene Press

Julie Chan este moarta – Liann Zhang

14 Jun 2026 / Emil Calinescu / 0 Comments

Julie Chan este moarta ne spune povestea a doua gemene care au fost despartite cand erau foarte mici dupa moartea parintilor lor. Julie Chan a ramas in grija unei matusi, sub papucul careia se afla si acum. Lucreaza casiera intr-un supermarket, banii pe care-i primeste fiind in mod evident extrem de putini.

Sora ei geamana, Chloe, a dus o viata mult mai buna. A fost adoptata de o familie alba foarte bogata, traind in lux. Ea este acum influencer online, din acest motiv multi oameni o confunda pe Julie cu sora ei mult mai celebra.

La un moment dat, Chloe ii cumpara lui Julie o casa. Aceea este prima interactiune dintre ele dupa mult timp. O a doua interactiune este un telefon misterios pe care Chloe il da surorii ei, cand cu o voce gatuita spune ca-i pare rau. Continue reading

Valeria Jalenco isi lanseaza cartea Kalma Sūtra la Bookfest 2026

5 Jun 2026 / Emil Calinescu / 0 Comments

Pe Valeria Jalenco am descoperit-o acum mai mult timp pe Facebook. Avea postari interesante, care mi-au atras atentia. Nu stiu cum mi-au scos-o algoritmii Facebook in cale, insa ma bucur ca au facut-o. I-am cerut prietenia (virtuala), pe care a acceptat-o foarte repede.

Ulterior, dupa multe luni (sa fi fost 2 ani chiar), am invitat-o la Podcast Cult la Cap. Am considerat ca e tipul de persoana care se potriveste in peisaj, care are ce spune. Nu m-am inselat, a iesit unul dintre cele mai bune interviuri luate de mine. E drept, a ajutat foarte mult si faptul ca ea este obisnuita cu interviurile, este obisnuita cu sticla, frecventeaza extrem de des emisiunile TV. Continue reading

Libraria Les Chats Noirs – Piergiorgio Pulixi

23 May 2026 / Emil Calinescu / 0 Comments

Libraria Les Chats Noirs de Piergiorgio Pulixi este un thriller excelent, usor de parcurs, alert, bazat pe o locatie reala din orasul italian Cagliari (orasul de origine al autorului).

Marzio Montecristo este librar, dar inainte de asta fusese invatator. Din sistemul educational plecase (nu de buna voie) in urma unui incident pe care-l avusese cu tatal unui copil din clasa lui. Copilul avea urme de corectii fizice, mama acestuia nu voia sa recunoasca si nici macar sa discute subiectul, asa ca invatatorul hotaraste sa faca dreptate in felul sau: il ia efectiv la bataie pe tatal agresor. Continue reading

Cimitirul marii – Aslak Nore

9 May 2026 / Emil Calinescu / 0 Comments

Cimitirul marii este o fictiune istorica. Chiar si asa, eu traiesc altfel povestile care au legatura cu Al Doilea Razboi Mondial, cu nazistii si mai ales cu Holocaustul. Acum 5 ani priveam mult mai detasat aceste povesti. Le priveam ca pe ceva trecut. Acum ma tem din ce in ce mai mult ca acest trecut s-ar putea intoarce, ca am putea sa repetam greselile inaintasilor nostri. Desi pot parcurge povesti groaznice, cu criminali sangerosi, eu ma simt foarte bine stiind ca acestia sunt exclusiv rodul imaginatiei unui autor. Cu cat povestea pe care o citesc este mai reala (poate fi 90% reala ori 10% reala; dar poate fi si REALISTA, cum este cazul acestei carti), cu atat ma sperii mai mult. Ma deprim. La propriu.

Cimitirul marii ne spune povestea unei familii importante din Norvegia. Actiunea incepe in prezent, cand o foarte bogata doamna, conducatoarea unei intregi dinastii, este gasita fara suflare. Ea isi dorea sa scrie memoriile familiei, insa manuscrisul s-a pierdut fara urma.

Memoriile ei erau importante pentru ca acolo urmau sa fie facute dezvaluiri despre un mare dezastru naval, in urma caruia isi pierdusera viata sute de norvegieni. Printre ei, sotul decedatei.

Nepoata acesteia porneste pe urmele manuscrisului pierdut, ea fiind ajutata de un detectiv fost agent secret (vedeti voi exact de ce era fost). Nu vreau sa va spun mai multe, vreau totusi sa subliniez ceea ce ziceam la inceput: vom ajunge in perioada razboiului, a ocupatiei naziste, perioada in care multi norvegieni au pactizat cu dusmanul. Si-au tras foloase de pe urma acestui lucru.

Daca ar fi fost vorba despre o poveste romaneasca poate as fi stat sa caut cat adevar este, despre ce familie este vorba si alte asemenea. Probabil pentru un cititor norvegian aceste lucruri sunt importante, relevante. Povestea este credibila, pentru mine este de ajuns. Mi-a placut modul in care este construita povestea, mi-au placut personajele (va rog sa il urmariti cu atentie pe ajutorul nepoatei, este un PERSONAJ), mi-a placut modul in care este dozat suspansul.

Vad ca multa lume compara aceasta carte cu opera lui Zafon (care altfel mi-a placut enorm, in special Umbra Vantului), lucru care mi se pare usor exagerat. As putea spune ca Aslak Nore este un Zafon nordic, cu tot ce implica acest lucru. Comparatia cu seria Millennium (suedeza, nu norvegiana) mi se pare mai aproape de adevar, mai corecta. Continue reading

Lie to me – J.T. Ellison

21 Apr 2026 / Emil Calinescu / 1 Comment

Romanul Lie to me (ce decizie inspirata din partea Editurii Prestige sa pastreze titlul original!) mi-a amintit de o discutie pe care am avut-o acum nu mult timp cu un prieten despre … politicieni. Eu ii spuneam acelui prieten ca nu am incredere in niciun politician, ca niciun politician nu e imaculat, nu e bun, nu e de incredere. El imi spunea pe un ton grav, superior, ca in fiecare poveste exista un personaj bun si un personaj rau, ca tine de fiecare sa-l gaseasca in mod corect pe cel bun si pe cel rau. Sa diferentieze binele de rau.

Lie to me, din fericire, imi da dreptate. Sau din nefericire, ca nu-s foarte convins ca ar fi trebuit sa am dreptate. Chiar nu-mi doresc sa am de fiecare data dreptate. Chiar ma bucur cand constat ca n-am avut dreptate, mai ales atunci cand pronosticul meu era unul pesimist. Din ce in ce mai des se intampla asta.

Sutton si Ethan erau la inceput un cuplu perfect. Ambii aratau bine, ambii erau foarte destepti. Se iubeau la inceput, desi dragostea nu a durat foarte mult. In prezent, totul porneste de la plecare brusca, intempestiva, a lui Sutton. Ea ii lasa sotului un bilet prin care il anunta ca are nevoie de timp. Sa n-o caute.

Doar ca, ce sa vezi, ea pleaca fara obiectele personale, nici macar telefonul ori banii nu si-i luase cu ea. De ce ar pleca cineva astfel si, mai ales, unde s-ar duce? Continue reading

Emil Calinescu despre 56 de zile de Catherine Ryan Howard

56 de zile – Catherine Ryan Howard

4 Apr 2026 / Emil Calinescu / 0 Comments

Romanul 56 de zile de Catherine Ryan Howard mi-a adus aminte de pandemie. Pentru mine, este din start un motiv sa-l consider horror. Sa-l consider a rascoli cea mai oribila perioada traita in aceasta viata: perioada in care gradul meu de libertate a fost la nivelul cel mai jos, fara ca acest lucru sa se fi petrecut din vina mea. Nu facusem nimic, nu dadusem in cap, insa cu toate astea primisem arest la domiciliu.

Romanul 56 de zile mi-a mai adus aminte de ceva: de cat timp e nevoie sa cunosti foarte bine un om? Si ce te faci daca esti nevoit sa te muti alaturi de un om pe care nu-l cunosti fix in perioada pandemiei? Eu chiar m-am bucurat in pandemica sunt singur si chiar m-am gandit la o astfel de situatie: cum o fi pentru cei care abia s-au mutat impreuna? Chiar se asteptau sa stea TOATA ziua impreuna?

In cartea 56 de zile vorbim despre 2 oameni care au secrete, vorbim despre 2 “dubiosi”. Nu va spun ce se intampla, va spun doar ca actiunea romanului se desfasoara pe parcursul a … (surpriza!) 56 de zile, iar nararea nu este liniara: se alterneaza de la prezent la acum 36 de zile, acum 56 de zile, acum … Acest slalom temporal este usor obositor, dar este farmecul cartii. O poveste spusa liniar e mai usor de citit, de urmarit, dar nu intotdeauna iti doresti lecturi usoare, nu-i asa? Ideea unui thriller este sa-ti puna un pic mintea la contributie. Continue reading

Puzzle Mortal de Henrik Fexeus – fragment in exclusivitate

3 Apr 2026 / Emil Calinescu / 0 Comments

Puzzle Mortal de Henrik Fexeus
Titlu original: Pusselmakaren
Limba originală: suedeză
Traducere: Alin-Daniel Dragomir
ISBN: 978-606-40-3087-0
Format: 130 x 200 mm
448 pagini
Colecția Fiction Connection Thriller
Editura Trei

Puzzle Mortal de Henrik Fexeus VOLUM DIN SERIA MEMENTO

„Nu doar un thriller, ci o explorare impresionantă a psihicului uman.” – IHUVUDETPAMALIN

Henrik Fexeus este un celebru scriitor și psiholog suedez, al cărui volum de debut, Arta de a citi gândurile, a devenit un succes internațional major, tradus în 35 de limbi și vândut în peste 1 milion de exemplare la nivel global. Continue reading

Casa neagra (Lewis #1) – Peter May

17 Mar 2026 / Emil Calinescu / 0 Comments

Pana sa va vorbesc despre Casa neagra de Peter May, trebuie sa contextualizez un pic. Un pic mai mult, ca sa fiu precis.

Primul lucru extrem de relevant este originea scotiana a autorului. In Anglia, scotienii sunt vazuti diferiti. Acum, in functie de persoana pe care o intrebati, veti primi raspunsuri diverse. Botul Google zice ca ei sunt vazuti bine, pozitiv, ca sunt apreciati. Insa vreo 5 persoane care locuiesc in Anglia mi-au spus contrariul. Ca ei sunt vazuti prost. Cam cum ii vedem noi pe moldovenii de peste Prut. Nu, nu-i cazul meu. Insa multi ii privesc de sus.

Ca o paranteza. Cineva din UK fix asta a zis: scotienii sunt pentru englezi exact ce-s moldovenii pentru romani. Si cu bune, si cu rele. Paranteza inchisa.

Al doilea lucru care trebuie discutat este modul in care treci peste pierderea cuiva drag. In romanul Casa neagra este vorba despre cea mai dureroasa dintre pierderi: moartea copilului tau. Politistul care ancheteaza cazul, Fin, si-a pierdut copilul si de atunci nu a mai putut merge la munca. Dupa ceva timp, este chemat de seful lui pentru a i se pune in vedere: ori revine la lucru, ori demisioneaza. Continue reading

Trei plicuri – Nir Hezroni

3 Mar 2026 / Emil Calinescu / 1 Comment

Trei plicuri este o carte scrisa de autorul israelian Nir Hezroni. Citind cartea asta, gandul meu a zburat in 5 parti, la 5 lucruri distincte pe care le veti intalni in aceasta carte:

M-am gandit la situatia geopolitica actuala, la Israel si la razboiul din Iran. Desi nu-s o persoana religioasa, Israelul este una dintre tarile in care as vrea sa merg. Orasul celor 3 religii mi se pare fascinant ca ateu. Apropo de “ateismul” meu, o scurta paranteza: este de fapt un gnosticism, eu cred intr-un Dumnezeu care ne-a creat si care face dreptate. Din pacate, nu pot sa cred intr-un Dumnezeu creat de o religie sau alta, in profeti ori in Fii ai Domnului pe care trebuie sa-i slujim.
M-am gandit de asemenea la ideea de “paranoie” si la copiii aceia speciali, diferiti, pe care societatea actuala ne indeamna sa-i toleram, sa-i acceptam asa cum sunt. Eu m-am ferit dintotdeauna de ei, cumva instinctiv, i-am considerat periculosi. Au potential periculos. Aici, in romanul Trei plicuri, un astfel de copil ajunge … asasin platit.
M-am gandit la ideea de asasin platit, la cine practica aceasta “meserie”, la omul din spate armei.
M-am gandit la testele psihologice si la cat de usor pot fi ele pacalite. Trebuie doar sa te informezi si sa ai o memorie buna. Epoca internetului are si unele dezavantaje.
M-am gandit la cat de buna este o carte in functie de personajul negativ. Ma rog, o poveste, caci ea poate fi deopotriva carte, film ori spectacol de teatru.

Mi-a placut mult romanul Trei plicuri, mi-a placut alternanta de la persoana intai (copilul psihopat ajuns adult) la naratorul omniscient. De obicei aceasta alternanta ma oboseste, la fel cum ma oboseste saltul temporal prea rapid. Aici mi-a placut si acest salt temporal, este aparent haotic, dar are marea calitate de a da ritm povestii. Continue reading