Nu mi-au placut niciodata povestile motivationale, spun din start asta, insa nu pentru ca ele n-ar fi utile unor persoane, ci pentru ca majoritatea mi se par scrise prost si, in plus, mi se par scrise de persoane inadecvate.
Nu am suportat niciodata ideea ca un fost bancher sa-mi vorbeasca despre cum functioneaza creierul uman ori un fost (sub)inginer sa-mi vorbeasca despre fericire. Pur si simplu pentru mine da eroare.
In plus, povestile motivationale sunt, in majoritatea cazurilor, o adunatura de citate nelegate intre ele, usor de memorat, putini autori fiind capabili sa scrie cu adevarat o poveste. Sunt filme motivationale cu sens, cu fir narativ construit logic, carti motivationale de beletristica, bine inchegate, insa acestea-s foarte putine si sunt, in sine, o exceptie. Continue reading
