Suflete pereche este una dintre cele mai bune carti citite in ultima vreme. Are si suspans cat cuprinde, ce caut eu la un thriller, are si un stil aparte de scriere (avem 5 personaje pe care le urmarim in paralel, ei neinteractionand deloc unul cu altul), dar are si o gramada de chestii care te pun pe ganduri. E drept, nu vorbim despre chestii verificate medical, nici macar nu se pune problema de asa ceva.
Premisa este urmatoarea: o mare companie promite ca-ti va gasi jumatatea pe baze stiintifice. Practic, daca le trimiti o mostra din ADN-ul tau, ei iti vor gasi persoana care din punct de vedere al ADN-ului este cea potrivita. O premisa simpla, curata, pe baza careia poti scrie la infinit.
Ne sunt prezentate 5 cazuri, 5 personaje care si-au gasit jumatatea astfel. Nu vi le spun pe toate, doua ma intereseaza in mod deosebit, alte 2 urmand doar a le enunta. Pe ultimul va las pe voi sa-l descoperiti.
Asadar, primul caz este cel al persoanei de la care a pornit totul, al directoarei corporatiei. Prin intermediul ei aflam cum a pornit totul, aflam cum functioneaza mecanismul. Nu va zic nimic altceva, nu va zic nici finalul povestii. Va spun doar ca, deloc intamplator, este povestea centrala, fundamentala.
Un al doilea caz este al unui barbat care afla ca se potriveste cu … un alt barbat. Doi barbati hetero, unul in prag de casatorie, afla ca din punct de vedere biologic nu sunt chiar hetero. Desi chestia poate fi amuzanta pentru unii, de fapt pune o gramada de probleme. Intai si intai, merge pe teoria conform careia homosexualitatea e ceva cu care te nasti, lucru asupra caruia toata lumea e de acord. Partea si mai interesanta este, insa, alta: se spune ca-s multi homosexuali carora nu le plac baietii la modul general, care ar fi fost heterosexuali, normali, daca nu si-ar gasit jumatatea. Stiti voi, persoane care se regasesc intr-o persoana si, netinand cont de sexul acestuia, aleg sa fie impreuna cu acea persoana. Foarte interesant cazul. Foarte dubios deopotriva.
Mai sunt inca doua cazuri asupra carora nu voi zabovi, sunt cazuri destul de asemanatoare, cel putin la inceput: cazul unei tipe care se indragosteste de un tip despre care afla ca-i mort (si, desi mort, ea se indragosteste de el, de mirosul lui, de felul sau de-a fi, fara sa-l fi intalnit in carne si oase) si cazul unei tipe care aflase ca se potriveste cu o persoana bolnava de cancer. Va las pe voi sa descoperiti cum se termina aceste cazuri si care este cazul numarul 5.
Acum, insa, trebuie sa va spun singurul minus al cartii: se apleaca foarte mult asupra cazurilor individuale, o face foarte bine, dar omite imaginea de ansamblu. Eu, unul, as fi preferat sa aflu mai multe despre impactul total asupra umanitatii. Statistici mai multe. Sa aflu ce s-a intamplat cu religiile, cu divorturile, cum au reactionat guvernele statelor nationale. Cum mai e cu UE, cu SUA, cu China, cu Rusia… Autorulului parca i-a fost rusine sa intre in probleme spinoase, politice ori religioase. Ni se spun cateva chestii pe final, dar parca cu sfiala.
Partea interesanta, dubioasa, este alta: se pare ca aceasta aplicatie reprezenta noua religie. Cuplurile care nu corespundeau din punct de vedere biologic ori care, Doamne-fereste, refuzau sa isi faca aceasta compatibilitate, erau considerate retrograde. Anti-progresiste. As fi vrut sa stiu exact cate cupluri s-au despartit pentru ca nu erau, de fapt, compatibile.
In plus, imaginati-va ca ar disparea tot acel proces de seductie, de cucerire. Doi oameni se intalnesc, stiind din start ca ei sunt sortiti sa fie impreuna. Nu cumva se pierde ceva esential?
In plus, voi v-ati lasa pe mana unei aplicatii? Chiar as putea sa ma incred total in asa ceva? Chiar as exclude din start orice eroare, voita sau nu? Nu va zic mai multe, va las pe voi sa descoperiti.
Suflete pereche este cea mai buna carte citita de mine anul acesta si printre cele mai bune citite in ultima vreme. O recomand tuturor. Ma gandesc, totodata, la cum ar arata ea ecranizata. Am inteles ca Netflix deja a cumparat drepturile pentru a face o mini-serie de 10 episoade.
Suflete pereche a aparut la Editura Trei, fiind comandata de pe Cartepedia.
ps: Va ziceam ca-s 5 cazuri de … Suflete pereche, eu v-am dezvaluit doar 4. Va garantez: cazul numarul 5 e cel mai DELICIOS 😀 Cel mai spectaculos!
ps2: Am omis chestiunea esentiala a cartii Suflete pereche: oamenii se simteau atrasi unul de celalalt din motive biologice sau era pur si simplu un efect psihologic tip placebo? In carte ne sunt date argumente in ambele sensuri. Va las pe voi sa va dumiriti, pana atunci va mai ales acest ultim semn de intrebare: oare de ce oamenii au nevoie de o instanta superioara, suprema, care sa le valideze alegerile? In acest caz, alegerea partenerului de viata trebuia validata de o instanta superioara, care nu mai era un Dumnezeu inventat, incert, precum ofera religiile, ci era validata stiintific. Stiinta – noua religie?
Da, cazul pe care l-ai omis e cireașa de pe tort, dar care aduce și un mare plus acestui thriller din punctul meu de vedere.
Am omis intentionat cireasa de pe tort 🙂