Doamna cu ochelari negri este o carte de proza scurta, aparuta in anul 1974, la 3 ani dupa moartea autoarei. Mentiunea aceasta este importanta din 3 motive: era comunism, insa o perioada mai relaxata din perspectiva cenzurii; totodata, fiind vorba despre o publicare post-mortem, nu s-a umblat la text, de obicei spuneai autorului sa modifice, fiind vorba de un autor deja decedat se mergea pe textul original.
Acum, ca-n cazul majoritatii cartilor de proza scurta, titlul compilatiei este titlul unei povestiri. In mod evident, se alege fie titlul cel mai spectaculos, fie titlul celei mai reprezentative povestiri. Daca se poate sa fie ambele lucruri bifate, cu atat mai bine. Ceea ce, din punctul meu de vedere, se intampla in acest caz.
Doamna cu ochelari negri este ULTIMA dintre nuvele, practic cititorul este invitat sa savureze partea cea mai buna la final. Culinar vorbind, ar fi un fel de desert, desi in mod evident vor exista cititori care vor incepe cu aceasta nuvela, ordinea lor nefiind deloc batuta in cuie (asa cum, din punct de vedere culinar, exista oameni care isi incep masa cu desertul). Continue reading
