Viata e frumoasa, DAR merita citita!

Cand vin strainii – Ivar Leon Menger

Cand vin strainii este cartea de debut a autorului german Ivar Leon Menger. Pentru ca multi vor de la inceput opinia mea, concluzia, spun din start ca aceasta carte m-a dezamagit.

Iuno si cu Boy traiesc pe o insula izolata din Tara de Nord. Nu, nu este un roman fantasy, ci pur si simplu asta li s-a spus de cand se stiu ei. Exista Tara de Nord si Tara de Sud. Ei sunt pe o insula, unde traiesc in liniste si pace, insa dupa niste reguli bine stabilite. Una dintre ele este sa nu traverseze niciodata inot acel lac. Si sa se ascunda atunci cand vin Strainii. Unul dintre straini, chiar daca unul bun, este postasul Ole. Nenea Ole vine in fiecare luni sa le aduca minima corespondenta, insa este foarte important, FUNDAMENTAL, ca Ole sa NU ii vada pe copii.

Ei, Strainii, voiau sa le faca rau, sa-i omoare. Asa ca pentru a supravietui toata lumea trebuie sa respecte niste reguli. Initial Iuno si cu Boy nu stiau motivele, insa ulterior li se spune ca tatal lor ar fi fost bancher si ar fi depus marturie impotriva unor temuti mafioti. Iuno si Boy trebuiau doar sa respecte acele banale reguli, caci daca toata lumea facea ce trebuie nimeni nu va pati nimic.

Ca sa reziste in cazul unui posibil asalt al strainilor, tata a construit un adapost secret, un buncar. Acolo toata lumea este in siguranta.

Nu va spun care este twistul si cum se termina totul, asta va trebui sa aflati singuri. Va pot spune insa alte 3 lucruri care mi-au placut, respectiv care nu mi-au placut legate de acest roman de debut, Cand vin strainii.

  1. Cand vin strainii mi se pare o poveste mult prea statica. Totul se petrece pe acea insula, pe care nu se intampla mai nimic. Statica insa fara sa aiba in vreun fel atmosfera claustrofobica. Parca ar fi o vacanta prelungita la tara.
  2. Lupta finala mi s-a parut prea scurta si prea putin intensa. Aproape banala.
  3. Are un twist, o intorsatura care da peste cap tot ce stiai pana atunci, insa pare prea putin. Ma asteptam la mai mult, mai ales ca acest twist vine cam devreme. Ma asteptam la ceva socant fix inainte de finish, ceva sa ma dea pe spate. N-a fost cazul.

Cand vin strainii este o carte de debut, asa ca zic sa fiu mai bland cu ea. Nu este rea, este corect construita, cei care au copii o vor trai altfel, insa pentru un cititor constant de thrillere, asa ca mine, cartea este mult prea banala. De duzina. O carte pe care am citit-o greu, dar pe care o voi uita rapid. Pe care n-o voi aminti in niciun top, nici macar la dezamagiri. Nu neg, autorul ar putea scrie carti bune ulterior, are ceva talent, dar parca a scris cu frica. Parca este un student care-si scrie lucrarea de licenta: ea trebuie sa fie corecta, sa urmeze niste pasi, creativitatea putand sa-i afecteze nota finala. 

Cand vin strainii este totodata o carte scrisa de un autor german. Chiar daca voi vorbi in stereotipuri, eu deseori i-am comparat pe nemti cu niste roboti, cu niste oameni obsedati de reguli, cu niste persoane care nu vor sa se abata nici macar 1 milimetru de la normele stabilite. Tot stereotipic zic, poate de aici i se acestei carti principalul defect. Totusi, inca sper ca urmatoarele carti ale autorului vor fi mai bune, mai creative. Ca vor incalca mai multe norme nescrise. Ca nu vor mai urma la sange atatea si atatea canoane, reguli, legi ori cine stie cum s-or numi ele.

Cand vin strainii a aparut in limba romana la Editura TREI, loc de unde va sfatuiesc si pe voi sa o comandati.

1 Comment

  1. Elena Filipescu

    Desi m-a atras titlul si premisele romanului, trebuie sa spun ca am fost dezamagit de lectura sa. Mi-as fi dorit mai multa actiune, mai multe detalii si o mai buna construire a personajelor. In mod cert, nu voi recomanda aceasta carte altor cititori si cred ca autorul poate face mult mai mult cu potentialul sau. Sper sa am o alta impresie mai placuta despre o alta carte a sa. In orice caz, nu voi achizitiona niciuna din celelalte carti ale autorului german.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

© 2024 CitestE-MI-L

Theme by Anders NorenUp ↑