Nu poti fugi nu te poti ascunde este al treilea roman scris de autoarea islandeza Yrsa Sigurdardottir. Primele 2 au fost Renegatii si Prada. Aici vorbim tot despre un thriller atipic, un roman diferit de ceea ce citesc eu in mod curent. Diferit de “nordic noir-ul” clasic, ca sa zic asa. Ce este interesant la acest roman, diferit fata de celelalte, este ca-i prima parte a unei serii (Black Ice #1).

Povestea se desfasoara pe 2 planuri temporale: prezentul, cel in care se deruleaza ancheta, si trecutul (deloc indepartat), semnalizat in carte drept “inainte”. Capitolele alterneaza: un capitol din prezent, un capitol din trecut.

Cartea incepe cu o descoperire macabra: un vecin merge la ferma unei familii care nu mai daduse niciun semn de aproape o saptamana. Pentru ca din nou nu-i raspunsese nimeni, decide sa intre cu forta in casa, unde gaseste o adevarata scena de groaza. Suna la politie, care gaseste in casa 4 cadavre: cele 2 fiice, mama lor si bona proaspat angajata. Sotul nu este gasit, asa ca el devine principalul suspect. Daca va fi el gasit vinovat sau nu ramane sa descoperiti singuri

Nu va spun mai multe despre speta in sine, insa trebuie sa va vorbesc despre faptul ca avem parte de o noua “tragedie de familie”, exact ca-n cazul “Renegatii”. Ma rog, intr-un mod total diferit, dar pana la urma tot drama de familie este.

De fapt, e una dubla, caci pe langa victimele cazului de baza, mai avem si drama de familie a unuia dintre politistii care ancheteaza cazul. Mama sa naturala murise in conditii asemanatoare. Nu vreau sa intru in detalii, unii spun ca oricum ar fi spoiler ceea ce am spus.

Acum ar trebui sa spun si ceva de rau, nu? Ar trebui sa spun ca romanul Nu poti fugi nu te poti ascunde este mult prea lent si mult prea descriptiv pentru gusturile mele. Cartea are aproape 500 de pagini, insa lejer ar fi putut avea cu 100 de pagini mai putini.

Insa, pe de alta parte, fix atmosfera aceasta, lenta si claustrofoba, este punctul forte al romanului. Completata de peisajul inghetat, la propriu si la figurat, cartea iti da o anumita stare. In fond, de asta citim thrillere, nu? Sa ne dea o anumita stare, sa ne inghete sufletul, sa ne puna mintea la contributie.

Apropo de acest ultim aspect, este aproape imposibil sa-ti dai seama de deznodamant, asta si pentru ca sunt anumite aspecte pastrate la sertar. Nu ai toate elementele pe masa, drept urmare nu ai efectiv cum sa anticipezi finalul. Ceea ce e perfect pentru mine, stai cu sufletul la gura pana la final.

Un lucru la fel de diferit este absenta unui geniu, unui politist care sa-si dea seama de tot si de toate, a unui Sherlock. Lucrurile avanseaza pe baza unei munci in echipa, toti politistii conlucreaza exemplar pentru aflarea adevarului, asta desi erau politisti de la mai multe departamente (fusesera adusi inclusiv din capitala). Nu e nicio lupta teritoriala, nu e nicio disputa pentru intaietate, toti lucreaza asa cum ar trebui sa lucreze niste politisti. Nu pot zice daca este realist sau nu, spun doar ca, de obicei, intr-o ancheta de genul iese in evidenta un geniu, un anchetator evident mai bun decat ceilalti, care dezleaga misterul.

In romanul Nu poti fugi nu te poti ascunde senzatia este ca orice politist din ancheta poate fi inlocuit, ca adevarul ar fi iesit oricum la iveala. Politistii sunt toti la fel: nici geniali, dar nici prosti. Toti sunt buni, toti sunt “in slujba cetateanului”. Astept cu interes urmatoarele carti ale seriei, poate in acestea voi vedea ceva schimbari si din acest punct de vedere. Ori poate politia din Islanda chiar este EXEMPLARA, habar n-am. N-o fi niciun Garcea prin politia lor…

Nu poti fugi nu te poti ascunde este per total o carte foarte buna, diferita de 90% dintre lecturile mele, pe care o recomand cu caldura. Ma rog, recomand cu caldura o carte atat de … inghetata. Un joc de cuvinte perfect potrivit in peisaj.

Nu poti fugi nu te poti ascunde a aparut in limba romana la Editura TREI, loc de unde va sfatuiesc si pe voi s-o achizitionati.

Nu poti fugi nu te poti ascunde este parte a unui nou blog tour by Crime Club. Pana in momentul scrierii acestui articol, mai pot fi gasite impresii despre roman pe urmatoarele site-uri si bloguri: Anca si cartile, Ciobanul de azi, Cartile mele si alti demoni, Fata cu cartea, When the rain falls, Biblioteca lui Liviu si Analogii – Antologii.