Omul fara urma - Catherine Ryan Howard

Zic din start: Omul fara urma ar trebui sa primeasca nota 10 pentru premisa, nota 9 pentru cum a continuat-o, cum a dezvoltat-o si nota 6 pentru final.

Pe scurt: avem un criminal in serie care brusc se lasa de omorat (vedeti voi de ce). Dupa aproape 20 de ani de la acele crime, o supravietuitoare scrie o carte pe care o intituleaza exact asa, Omul fara urma, exact cum fusese poreclit de presa.

Omul fara urma este Jim Doyle, actualmente pensionar din politie si paznic de supermarket. Numele autoarei, al supravietuitoarei, este Eve Black.

Nu va spun cum reactioneaza Jim atunci cand citeste cartea, dar cert este ca aflam impreuna cu el ce scrie in acea carte. Nu in toata, caci se trece peste anumite pasaje. Dar avem, la modul propriu, ideea de carte in carte. Povestire in rama. Picture in picture, cum s-ar zice in cinematografie.

Premisa este geniala, originala, iar continuarea ei, punerea ei in aplicare, este excelenta. O mare bila alba pentru autoare.

Problema este finalul, caci miza este minima. Ca sa intelegeti problema, va voi explica pe baza unor mici cursuri si workshop-uri la care am participat, mai recent ori mai putin recent. Ele erau de scriere dramatica, de scenaristica ori de scriere creativa.

Asadar, printre mai multe modalitati de construire a povestii, am retinut 2: fie ai un personaj pozitiv, un protagonist, care vrea sa faca ceva bine, ceva pozitiv, fiind impiedicat de personajul rau, de antagonist, de villain, fie povestea este construita pe structura de basm (asa sunt construite filmele cu super-eroi), baza fiind “teoria echilibrului”, adica initial toate-s bune si frumoase, eroul nu vrea nimic de la viata, insa vine un antagonist care strica echilibru, asa ca intervine eroul, care poate fi un anti-erou, un personaj plin de defecte care nu crede in puterile sale, care are acum unicul scop de a reface echilibrul.

Eh, in aceasta carte, in Omul fara urma, rolurile-s cumva inversate. Avem un echilibru, toate-s bune si frumoase, nimeni nu se simte amenintat, toata lumea isi traieste tihnit vietile, pana cand apare … personajul pozitiv, Eve, care strica acest echilibru. Da, aici personajul pozitiv strica echilibru, agita apele, cutremura Pamantul. Personajul negativ, in mod paradoxal, isi doreste revenirea la starea initiala, la echilibrul de la inceput, si lucreaza in acest sens. Nu am facut spoiler daca am dezvaluit ca cele 2 personaje se vor infrunta (din pacate, infruntarea este seaca, scurta, ilogica, care incalca absolut tot ce se construise pana atunci).

Daca Eve este cea care strica echilibrul, este oare personaj pozitiv sau negativ? Mentalitatea multora, a oamenilor simpli, de la noi si din alta parte, este ca vor liniste, ca razbunarea e arma prostului, ca de ce sa dezgropam mortii, ca ce rost ar avea aflarea adevarului, ca nu ar folosi nimanui. Daca povestea s-ar intampla in realitate, ar exista multi, foarte multi oameni, care ar vedea lucrurile astfel, care ar acuza-o pe Eve, ca din cauza ei nu e liniste, ca agita lucrurile degeaba. Ca ei vor sa traiasca in liniste si pace, lucru imposibil din cauza ei.

Ultimul lucru care mi-a displacut la aceasta carte a fost modul in care au fost construite cele 2 personaje: Eve era deosebit de inteligenta, geniala, in timp ce Jim era un mediocru, un ratat, care nu avea absolut nicio calitate, pe care n-ar trebui sa-l apreciem pentru nimic. Nu sunt fan al criminalilor in serie, dar imi displac profund povestile in care mi se spune din start cu cine sa tin, in care cel bun e plin de calitati si cel rau e plin de defecte. Le consider fake, artificiale, deloc realiste. Un fel de piele ecologica, piele identic naturala. Care, ma rog, are fanii ei.

Repet ce am zis la inceput: Omul fara urma ar trebui sa primeasca nota 10 pentru premisa, nota 9 pentru cum a continuat-o, cum a dezvoltat-o si nota 6 pentru final. Nu stiu, insa, daca ar trebui facuta pur si simplu o medie aritmetica intre ele sau nu. Caci eu valorizez mai mult, unii ar spune PREA mult, finalul. O carte slaba POATE FI salvata de final. Aici, insa, o carte excelenta este STRICATA de final. Nu dau un verdict clar, fiecare trage concluziile proprii. Pe care va indemn sa le trageti DUPA ce cititi cartea.

Omul fara urma a aparut la Editura Trei si poate fi comandata de pe Libris, Elefant, Libraria Delfin, Cartepedia, Librex, Bookcity, Librarie.net, Carturesti, CLB sau eMAG.