Cum a furat GRINCH Craciunul este una dintre cele mai celebre carti de Craciun. Este o carte pentru copii, deci nu va asteptati ca personajul negativ sa invinga, oricat de mult l-ati iubi, asa cum, recunosc, o fac eu.

Povestea, pe scurt, spune cam asa: Grinch este ceea ce astazi, in social-media, numim un hater. El uraste Craciunul si vrea sa impiedice venirea lui. Se echipeaza in Mos Craciun, isi transforma cainele in elf si merge din casa-n casa pentru a fura cadourile de sub brad, brazii cu totul si alimentele din frigider. Ce efect vor avea toate acestea asupra oamenilor, asupra venirii Craciunului si cum se termina totul va las pe voi sa descoperiti. Povestea este, insa, arhicunoscuta, drept urmare putini dintre voi NU cunosc finalul.

Eu vreau, insa, sa va vorbesc despre alte lucruri. Trei lucruri care mi se par importante si relevante. Trei lucruri care NU sunt spuse in carte si pe care multi evita sa le spuna.

Cat de UTIL ar fi un GRINCH ca experiment social?

Deseori m-am gandit cum ar reactiona o familie daca s-ar trezi cu frigiderul complet gol de Craciun. M-am gandit, de asemenea, cum ar reactiona copiii daca intr-unul dintre Craciunuri nu ar primi efectiv nimic. Daca ziua de Craciun ar fi o zi ca oricare alta.

Craciunul este o zi importanta pentru ca oamenii au stabilit asta. Altfel, ar fi o zi ca oricare alta. Ceea ce, zic unii, chiar ar trebui sa fie.

La modul serios: cand vad muntii aia de mancare si de bautura pe care oamenii ii cumpara pentru aceasta zi (hai, fie, pentru aceasta perioada), deseori ma intreb ce-o fi in capul acelor oameni si cum s-ar simti ei FARA acele mancaruri? Nu le doresc raul, nu-mi doresc ca ei sa fie jefuiti, dar intrebarea mea ramane.

Identic in cazul cadourilor. Oare cate papusi Barbie s-au vandut in perioada asta si, ma intreb eu, daca un copil isi doreste atat de mult o papusa ori un set Barbie nu stiu de ce, de ce nu-l cumperi, tu ca parinte, in alta zi? Il cumperi de Craciun pentru ca TU consideri aceasta sarbatoare ca fiind importanta.

Cum a ajuns GRINCH substantiv comun?

Don’t be a Grinch zic englezii. Americanii pluseaza: You are GRINCHing the Christmas. A fi Grinch se traduce, in limbajul generatiei actuale, cu a trolla Craciunul. Intr-un sens larg, GRINCH este ala vesnic suparat intr-o mare de oameni fericiti.

Este chiar fascinant un studiu in acest sens. Nu stiu cat de cunoscuta este, efectiv, la noi acest personaj, dar SI din acest punct de vedere, mi-as dori sa fie. M-as bucura sa fie cunoscut. Este povestea pentru copii pe care as face-o cadou deopotriva celor mici si celor mari. Pe care m-as bucura sa o pot darui cat mai multor persoane. Cat mai multor prieteni.

Cum ne comportam cu Grinch-ii din jurul nostru?

Stiu ca s-au facut mai multe filme pe baza acestei povesti, le voi revedea zilele acestea (sa vedem cate), probabil chiar in ziua de Craciun, dar momentan voi face abstractie de ele.

Ma voi referi strict la ceea ce scrie in carte.

Mai sus si mai jos vedeti trailerele celor cele mai celebre 3 ecranizari de pana acum.

Si voi intreba, simplu si direct: cum ne comportam cu Grinch-ii din jurul nostru? Cat de vinovati erau, de fapt, ceilalti de actiunile lui? Un om este izolat din punct de vedere social nu doar din cauza lui, ci SI din cauza celorlalti.

In plus, ca idee, un om trist intr-un ocean de oameni veseli este neaparat un om nebun? Nu cumva veselia celor din jur este falsa, el fiind, de fapt, un om sincer si realist?

Nu, chestiunile acestea nu sunt scrise in carte. Putini sunt cei care le pun in discutie. Caci, nu-i asa, nu vrea nimeni sa para in ochii celorlalti un Grinch. Un hater al Craciunului. In fapt, un om DIFERIT.

Cum a furat GRINCH Craciunul de Dr. Seuss (numele sau complet fiind Theodor Seuss Geisel) a aparut in limba romana la Editura Arthur, in conditii grafice exceptionale, cu o traducere foarte buna. Este o carte adresata deopotriva celor mici, celor mari, iubitorilor Craciunului, dar si haterilor satui pana peste cap de aceasta sarbatoare. Eu am primit-o cadou de la prietenii de la Cartepedia, carora le multumesc nespus pentru aceasta surpriza. Daca vreodata voi face experimentul Grinch, promit ca … pe ei ii las spre sfarsit 😀