Refugiul este al doilea volum care o are in prim-plan pe detectiva Elin Warner, primul fiind Sanatoriul. Pentru mine, Refugiul a fost ULTIMA carte citita in 2023, carte pe care am terminat-o fix pe 31 decembrie. In loc sa ma gandesc la Revelion si la alte pregatiri, eu erau setat ca trebuie sa o termin. Nu puteam pur si simplu s-o las neterminata.

Povestea din Refugiul este aparent simpla: un “wellness retreat” (termenul apare pe ultima coperta a cartii, nu-mi place, dar mi se pare cel mai nimerit!) se deschide pe o insula de pe coasta engleza, promitand un sejur de vis. Insula este cunoscuta drept “Reaper’s Rock”, devenind celebra din cauza trecutului ei intunecat: niste sinucideri mai vechi si, ceva de data mai recenta, terenul unui criminal in serie. Cel acuzat de acele crime este inca in inchisoare, insa condamnarea sa avea niscaiva lacune. Oricum, locul este considerat a fi blestemat. Si stiti cum este cu blestemele: uneori ele sunt adevarate, alteori de blesteme profita unii oameni, care vor sa scape de faptele lor. Care cred ca blestemele ii vor salva. Va trebui sa descoperiti singuri unde se incadreaza povestea din aceasta carte.

Problemele apar atunci cand incep sa apara cadavrele. Primul este gasit sub pavilionul de yoga. Aparent, pare un accident tragic. Insa detectiva trimisa la fata locului, Elin Warner, are un instinct care-i spune altceva. Prima problema este ca acea victima nu se afla pe lista de oaspeti. Nu trebuia sa fie acolo.

Mai apar si alte cadavre, problema fiind ca toate victimele se cunosteau intre ele. Erau membre ale aceluiasi grup (stiu, am zis ca prima victima nu trebuia sa se afle acolo, veti descoperi singuri cum sta treaba exact).

Nu vreau sa va spun mai multe, nu va spun nici cine este vinovatul, asa ca in continuare va voi spune 3 lucruri importante, relevante, la care ar trebui sa fiti atenti atunci cand cititi Refugiul.

  1. Mi-a placut mult atmosfera. Este o atmosfera de vacanta, de relaxare, un loc plin de oameni cu bani, atmosfera care contrasteaza radical cu atmosfera de teroare. Pentru unii, nu exista atmosfera de teroare, exista doar niste politisti scrupulosi care le strica lor vacanta.
  2. Grupul din care faceau parte victimele este unul plin de PERSONAJE. Pe bune: incercati sa ignorati celelalte personaje si sa va ganditi strict la acest grup. Excelent construite personajele, foarte interesante interactiunile dintre ele.
  3. Elin Warner este un personaj decisiv nu doar datorita mintii si instinctelor sale, ci si datorita vietii personale, care se intersecteaza cu cea profesionala. Nu va spun mai multe, veti descoperi singuri cum si in ce fel.

Un singur lucru mai am de spus: am primit cateva critici atunci cand am laudat romanul Sanatoriul. Multi l-au considerat un thriller slab si previzibil. Eu cica as fi fost printre putinii bloggeri de carte care a recomandat acel thriller, care l-a laudat. Si nu-mi reneg alegerea, nu consider ca am gresit. Dupa ce am citit si Refugiul, pot spune ca ma bucur ca am mizat pe autoarea Sarah Pearse. Consider ca este o scriitoare pe care trebuie s-o urmaresc, literar vorbind, in continuare. Ceea ce va recomand si voua.

Personal, recomand Refugiul, un thriller excelent, care sigur n-o sa va dezamageasca. Pentru mine, a fost ULTIMA carte citita in 2024, asa ca o voi tine minte SI datorita acestui aspect. O carte buna, nu extraordinara, dar nici de duzina. Are acel ceva al ei, atat lucruri ce pot fi explicate, cat si lucruri pe care doar le-am simtit. Cititi-o si apoi astept sa ma contraziceti ori, dimpotriva, sa-mi multumiti.

Refugiul a aparut in limba romana la Editura Nemira (colectia Armada), putand fi achizitionata si de pe Libris, Cartepedia, Librex, Bookzone, Librarie.net, CLB, Carturesti, Bookcity, Libraria Delfin ori eMAG.