Simbolul pierdut – Dan Brown

24 Mar

Am citit Simbolul Pierdut, al treilea roman in care protagonistul principal este profesorul Langdon, cu gandul la Codul lui Da Vinci. E drept, eu am sarit peste Ingeri si Demoni, pe care o voi citi cu proxima ocazie.

Rezultatul, pe scurt: roman dezamagitor. Simplul fapt ca l-am terminat intr-o saptamana este un indicator bun. Acum sa explic cum sta treaba.

Profesorul Robert Langdon este sunat pentru a tine o conferinta despre simbolurile masoneriei chiar la Washington. La capatul celalalt al firului era (ori asa credea el) prietenul sau, Peter Solomon. Ajuns la locul faptei, constata ca urma sa aiba nicio conferinta si ca i se intinsese o capcana. Totodata, la fata locului gaseste mana prietenului sau, Peter. La telefon i se spune ca are de dezlegat mai multe mistere, sarcina obligatorie, altfel prietenul Peter va muri. Intreaga problema ajunge a fi de siguranta nationala, atat timp cat este implicat si CIA-ul. Cum se termina totul ramane sa descoperiti.

Acum, rezumatul de mai sus, pe care-l gasiti in diverse forme pe majoritatea site-urilor, pare promitator. Vi se pare o carte dinamica, alerta, plina de suspans, asa-i?

Problema este ca nu-i deloc asa. Este, dintre toate cartile de Dan Brown (mai am 2 necitite: Origini si Ingeri si Demoni), cea mai putin dinamica. Mai statica pana si decat Fortareata digitala, o carte care se desfasoara, in proportie de 70%, in locatia unde-s serverele alea importante.

Multe insertii din trecut, care explica, dar incetinesc prea mult actiunea, descrieri prea lungi si deloc la obiect, toate duc la o lentoare as zice nespecifica autorului.

Daca la alte carti ma miram cum de ar putea fi cuprinse intr-un singur film, pelicul Codul lui Da Vinci durand aproape 3 ore si tot mi se pare ca a taiat foarte mult, in acest caz mi se pare ca un film de o ora si jumatate ar fi arhisuficient. Ar taia descrierile inutile, unele chestii pot fi pur si simplu aratate, iar actiunea, fara inserturile prea dese din trecut, ar putea fi dinamica.

Totusi, cel mai mare defect este finalul: partea importanta, actiunea efectiva, se terminase, personajul rau, antagonistul, fusese invins, insa autorul continua. Vrea sa raspunda la intrebarile (aparent) fundamentale, filosofice, puse in roman. In loc sa raspunda la ele in timpul actiunii, in momentele de maxim suspans, el prefera sa termine cu personajul negativ si sa se concentreze, in cateva zeci de pagini, asupra problemelor serioase. Ii iese si nu prea, caci as putea face pariu ca multi cititori au abandonat cartea dupa ce au vazut cum se termina partea principala, partea de thriller.

Stiti jocurile alea in care iti construiesti o civilizatie, avand totodata si niste obiective precise? Eh, uneori, pentru ca ai construit o civilizatie (prea) misto, continui sa joci fara obiectiv. Plictisitor, dupa cateva minute iti dai seama ca e pierdere de timp. Eh, cam asa este si finalul romanului Simbolul pierdut.

Oare s-a apucat cineva de roman pentru a afla care este, cu adevarat, Simbolul Pierdut? Care este acel cuvant magic, acea veriga lipsa care ar schimba lumea? Oare crede cineva ca din romanele lui Dan Brown poate invata cu adevarat care este relatia stiintelor actuale cu stiintele antice?

Altfel, legat de masonerie, in fapt subiectul principal (excluzand partea de thriller), nu-mi dau seama daca autorul vrea sa ia apararea masoneriei (poate, cine stie, chiar face parte din ea) sau, subtil, o ataca? Pare a dansa cumva pe sarma, vrand (reusind?) sa para neutru in privinta asta. Masoneria, insa, este un subiect mult prea vast si prea alunecos pentru a putea fi tratat serios intr-o carte de genul. As zice ca, de fapt, autorul doar s-a folosit de subiect, de ideea de masonerie, pentru a mai scrie o carte. Pentru a scoate, in fond bani. Si a vrut sa faca asta neatacand-o, dar in acelasi timp fara sa dezvaluie ceva. A folosit-o intr-un scop exclusiv comercial. Habar n-am daca ar trebui condamnat pentru asta.

Atlfel, Simbolul Pierdut este un roman decent. Poate am eu pretentii prea mari de la el, poate (inca) am pretentii prea mari de la cartile lui Dan Brown in general. Momentan, insa, voi face o pauza, ultimele 2 carti le las pentru la vara candva 🙂

Simbolul Pierdut poate fi cumparat de pe site-ul editurii RAO si de pe LibHumanitas, Libris si Carturesti. Iar pe Elefant puteti gasi un fel de carte explicativa a acestui roman. S-ar putea sa se dovedeasca interesant.

PS: Poate sunteti curiosi de ce nu s-a facut si un film cu titlul Simbolul Pierdut. Uitati de ce.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *