Nu stiu ce povesti de pandemie ati citit voi, insa eu imi doresc sa citesc cateva extrem de speciale. Unii autori au murit, altii sunt in viata, insa este irelevant. Bazandu-ma pe scrierile lor de pana acum, voi face in continuare o lista cu 10 scriitori care ar trebui sa scrie povesti de pandemie. Sau AR FI TREBUIT sa scrie, caci, repet, unii dintre ei nu mai sunt printre noi. Putem face, insa, diverse exercitii de imaginatie, sa ne gandim cum ar fi scris ei dac-ar mai fi trait acum. Continue reading
Tag: Dan Brown
Articole despre carti clasice – ce inutilitate! Cine e interesat de parerea ta despre Idiotul ori despre Anna Karenina? Ori despre Morometii sau Ion? Ori, poate, despre Crima din Orient Express (cartea, nu vreo ecranizare). Pentru ca nu vreau sa sune ca un ghid, pentru ca pur si simplu urasc ghidurile, vreau sa scriu din perspectiva mea de cititor de bloguri.
Asadar, ce articole despre carti clasice as vrea sa citesc? Ce mi-as dori sa contina ele? Pai: Continue reading
Oxen Prima Victima a fost conceput dupa urmatoarea reteta: se concepe un personaj cu un trecut dubios, un militar cu sindrom post-traumatic pe tipic american, se concepe o intriga de thriller nordic, cu atmosfera nordica, ce se petrece in mare parte in Nord (Danemarca), se adauga influente est-europene (Lituania, Rusia, vag Romania, Bulgaria, Albania), se condimenteaza bine cu organizatie ultra-secreta desprinsa parca din romanele lui Dan Brown (Codul lui Da Vinci nordic – iata o caracterizare deloc departe de adevar) si se mai presara nitica dorinta de razbunare plus ideea facuta celebra de John Wick cu omorarea cainelui (aici folosita in mod diferit). Spun din start: este un mix extrem de interesant, cu un rezultat suprinzator de bun. Continue reading
Origini este cea mai recenta carte a lui Dan Brown si este, pentru mine, ultima restanta. Gata, acum ma pot lauda ca am citit toata opera lui Dan Brown. Drept urmare, zilele urmatoare voi scrie un articol general despre opera sa, inspirat fiind de acest articol scris de Mirabela. E drept, eu voi scrie articolul dupa ce am parcurs INTREAGA opera a autorului american. Continue reading
Stiu ca nu le-am luat in ordine, am inceput cu Codul lui Da Vinci, desi trebuia sa incep cu Ingeri si demoni. De fapt, cronologic vorbind, debutul sau a fost Fortareata digitala, doar ca personajul Robert Langdon a aparut pentru prima oara in Ingeri si Demoni. Prima oara literar vorbind, caci cinematografic a aparut Codul lui Da Vinci inainte …
Acum, de ce Ingeri si Demoni nu a avut succesul Codului? De ce Codul lui Da Vinci a ramas cartea emblema a lui Dan Brown (pe toate cartile urmatoare se spune De la autorul bestseller-ului Codul lui Da Vinci)? Pai unul dintre motive, nu principalul ce-i drept, este filmul, despre care deja am pomenit mai sus. Continue reading
Am citit Simbolul Pierdut, al treilea roman in care protagonistul principal este profesorul Langdon, cu gandul la Codul lui Da Vinci. E drept, eu am sarit peste Ingeri si Demoni, pe care o voi citi cu proxima ocazie.
Rezultatul, pe scurt: roman dezamagitor. Simplul fapt ca l-am terminat intr-o saptamana este un indicator bun. Acum sa explic cum sta treaba. Continue reading
Povestile pe care le traiesc cu intensitate sunt cele in care m-as putea afla vreodata. Nu pot empatiza cu dramele de razboi pentru ca, habar n-am de ce, nu ma imaginez niciodata acolo. Empatizez, insa, cu chestii mai putin grave, cu lucruri care, la prima vedere, par mai putin importante. In Fortareata Digitala, de exemplu, este vorba de realitatea pe care o traim zi de zi.
Pe de-o parte, exista niste oameni care, pe baza informatiilor colectate, opresc atentate, prind infractori periculosi, opresc razboaie. Oamenii urmariti nu stiu asta, ceea ce ii face foarte vulnerabili. Stiti, atunci cand stii ca telefonul TI-AR PUTEA fi ascultat esti atent la ce vorbesti. Cand ESTI CONVINS ca linia e sigura iti dezvalui toate secretele. Continue reading
Pentru mine, Conspiratia a fost a treia carte de Dan Brown pe care am citit-o si prima dintre ele in care personajul principal nu era profesorul Robert Langdon. Ceea ce pentru mine era, pe de-o parte, un lucru bun, urma sa citesc ceva nou, ceva diferit, pe de alta parte mi-era un pic dor. Simteam ca imi lipseste ceva. Simteam ca parca nu citesc Dan Brown.
Incep cu partea care m-a deranjat pe mine teribil in aceasta carte: propaganda americana mult prea gretoasa. Da, ar iesi un film american stralucit, Hollywood-ul fiind expert in filme de propaganda bine jucate, bine regizate si intens mediatizate.
Doar ca in cazul cartilor pretentiile sunt altele. Cel putin in cazul meu. Continue reading
Va povestisem intreaga aventura a citirii Codului lui Da Vinci. Chiar daca asta inseamna spoiler, nu pentru carte, ci pentru articolul in sine, spun doar ca Inferno, romanul aceluiasi autor, cu acelasi personaj principal, mi-a placut mult mai putin. As spune chiar daca as fi citit intai Inferno, nu stiu daca as mai fi fost fan Dan Brown. Cu siguranta n-as fi fost un fan atat de infocat.
Doua lucruri mi-au displacut la Inferno, ambele fundamentale: ritmul cartii si finalul.
Despre ritm va spun doar atat: cartea m-a facut s-o termin in peste 10 zile. Pur si simplu citeam si dupa cateva pagini, dupa 20, imi aminteam ca am multe altele de facut. Pur si simplu nu ma atragea s-o termin, dar am zis ca nu incep alta pana n-o termin. Continue reading
NEST INN CLUJ
Editura LITERA
Crime scene press
Emil Calinescu Punct EU
Black Swan Publishing House
Editura Meteor Press
halestEmil
Cel mai MINUNAT.EU blog
PolitiCalinescu
S-o ardem studenteste
Prietenii de la RAO
Cristian Manea - blogger universal
BLOND.ro
Transport mobila
