Cu un titlu ciudat, V (cunoscut si sub titulatura de Revertis 2), de la sequelul cu vampiri al Laurei Nureldin aveam asteptari foarte mari. Imi placuse Revertis (despre care a scris Ema), roman care reusise o performanta importanta: ma facuse sa-mi placa o carte cu vampiri, prima pentru mine.

Vampirii sunt diferiti in universul Laurei: nu au probleme cu usturoiul, pot hipnotiza pe cineva, convingandu-l sa faca diverse chestii (chiar daca operatiunea in sine are alta denumire in carte), pot umbla si pe lumina, insa DOAR daca au un inel special, se pot hrani cu sangele cuiva fara sa-l omoare, pot sa vindece un om dandu-i sange de-al lor si pot transforma un om in vampir.

In universul conceput de Laura, pe langa vampiri mai exista si vrajitoare, ele avand un rol extrem de important, fundamental, in intreaga poveste.

Vampirii sunt prietenosi, nu vor sa faca rau, regreta nespus ca sunt nevoiti sa se hraneasca cu sange omenesc (avand o atitudine asemanatoare oamenilor care parca-si cer scuze ca-s nevoiti sa manance carne de porc ori de miel; care se gandesc cu groaza la simpaticii miei, la cat de dragalasi sunt vii, totul petrecandu-se cand ei infuleca de zor drob, friptura si alte delicatese #desezon), au sentimente profunde, chiar daca OFICIAL ei nu au inima. Atmosfera este una prieteneasca, una in care doresti sa traiesti si tu. Ok, nu am experienta in povestile cu vampiri, insa in general ei nu ar fi trebuit sa para fiorosi, sa te faca sa iti doresti sa NU intalnesti vreunul cand te intorci noaptea acasa?

Cartea se citeste usor, chiar foarte usor, comparatia la mine fiind facuta, fara sa-mi doresc neaparat, cu o carte extrem de grea, de complexa: Zorba Grecul. Citind-o, deci, dupa o carte grea, mi s-a parut ca trec de la o bautura tare la o sampanie pentru copii. Serios, cam asta era diferenta, neinsemnand ca unii oameni adulti nu pot savura si o astfel de bautura.

E clar ca Laura Nureldin isi iubeste personajele, atat pe cele principale, din primul volum, cat si pe nou-venitii din sequel. Doar ca fix de aici pare a se trage principalul defect al romanului V: mult prea putin conflictual. Citim tot felul de chestii misto despre vampiri, radem, empatizam cu ei, ii apreciem pentru multe decizii, doar ca simtim ca romanul se termina cand abia incepuse.

O introducere lung, foarte lunga, care apoi mai dureaza doar cateva pagini si gata. Marea batalie, infruntarea mult asteptata, se termina aproape instant. Nici nu mi-am dat seama, de fapt, cand a inceput.

Pacat, mare pacat. Un conflict mai puternic, un personaj negativ mai bine conturat si in mod efectiv mai rau si o infruntare mai lunga ar fi facut romanul V sa devina din decent unul bun ori chiar foarte bun.

V (Revertis 2) este un roman decent, o lectura placuta de weekend ori de seara, care nu va dezamagi niciun cititor. Se citeste usor, binedispune cititorul, oricat de pretentios ori de snob intelectual ar fi el, dar mie mi-a lasat senzatia ca se putea mai mult. O speranta, nu o certitudine.

V – Revertis 2- de Laura Nureldin poate fi cumparat de pe site-ul editurii Herg Benet ori de la Libris, Cartepedia ori Carturesti.