X feluri de a muri este volumul numarul 5 din seria Fabian Risk, insa este primul volum pe care, in mod asumat, nu-l poti citi fara sa fi citit macar volumul precedent. Primele 2 volume, Victima fara chip si Al noualea mormant, puteau fi citite in orice ordine, caci a doua carte in ordinea aparitiei era prequel, adica actiunea ei se desfasura inaintea actiunii din primul roman; a treia parte, Minus optsprezece grade, desi continua actiunea primelor 2 carti, poate fi inteles si separat (hai sa zicem ca pricepi cam 80% din actiune); la patrulea si al cincelea volum merg impreuna, formand un duo de nedespartit. De altfel, inclusiv titlurile sugereaza asta: Motivul X este volumul 4, in timp ce acesta, volumul numarul 5, poarta numele de X feluri de a muri.
Ca sa sublinieze aceasta legatura, acest volum incepe cu un scurt rezumat al precedentei parti, o chestie pe care o consider necesara in cazul multor serii. Este, bineinteles, preluata din filme, din seriale mai precis, acolo unde la inceputul fiecarui episod primesti nu un rezumat, ci secvente importante din episoadele precedente (chestie care este utila atunci cand trebuie sa astepti o saptamana intre episoade).
In aceasta carte numarul 5 personajul principal este … NOROCUL. In mod clar Fabian Risk are noroc in vreo 5 momente cheie, de fiecare data norocul si nu altceva salvandu-l din situatii limita. E drept, intr-o a sasea, cea legata de fiul sau Theodor, norocul n-a mai functionat. Omeneste vorbind, dac-as fi in locul lui nu stiu daca m-as putea considera norocos.
Revenind la actiunea propriu zisa, avem un criminal in serie care se lasa in mana destinului, adica a zarului. Zarul, de fapt zarurile, caci uneori dadea cu mai multe, decidea absolut totul: cand sa ucida, unde s-o faca, pe cine si cu ce arma. Omul era atat de obsedat de zaruri incat improvizeaza un dispozitiv la mana lui stanga, dispozitiv prin intermediul caruia sa dea cu zarul … din mers.
Povestea pare a fi un omagiu adus cartii Omul Zar (aparuta la noi la Editura Trei). Ma rog, unii ar putea spune ca este o usoara parodie. Nu am citit cartea-n cauza, dar pe langa referirile la ea si rezumatele citite, rezum situatia in felul urmator: cineva aplica filosofia sugerata de un psihiatru strict in privinta omoratului de oameni. Unii ar spune ca este o exagerae, o vulgarizare, altii fiind de parere ca doar prin ducerea la extrem poti arata viabilitatea unei idei.
Trecand peste criminalul care dadea cu zarul, X-ul din titluri referindu-se la numarul 10 (asa cum si iPhone X este, de fapt, iPhone 10), trebuie sa va spun ca mai avem un criminal, unul care incearca sa-l imite pe acest om-zar. Nu-l imita pentru ca-l fascina ideea de a da cu zarul, ci-l imita pentru ca pur si simplu simtea nevoia sa omoare oameni si voia sa se ascunda in spatele celuilalt criminal; voia sa-i puna in carca si alte crime.
Vedem si problemele din familia lui Fabian Risk, probleme care par a nu se mai sfarsi, ce se rezolva pe de-o parte se agraveaza pe de alta parte. Pentru mine, familia lui Fabian Risk este precum o masina, pe care o repari intr-un loc, insa in acelasi timp se strica in alta parte. Marea diferenta dintre acea familie si o masina este ca familia nu poti pur si simplu s-o schimbi pentru ca nu se poate repara. Ma rog, unii pot si chiar fac asta, neinsemnand ca aceea ar fi solutia corecta.
Per total, la prima strigare sunt tentat sa spun ca X feluri de a muri este cea mai buna, cea mai intensa si cea mai complexa carte a seriei. Gandindu-ma mai bine, nu pot sa ignor faptul ca nu este o carte de sine statatoare, drept urmare este atat de intensa (si) pentru ca incepe direct, in miezul actiunii, fara sa mai piarda timpul cu introduceri lente si plictisitoare. Totodata, complexitatea (vreo 4 fire narative, daca am numarat eu corect) este datorata si faptului ca actiunea se bazeaza pe niste personaje deja conturate (chiar foarte bine) si pe niste actiuni deja desfasurate.
Drept urmare, pot spune doar ca X feluri de a muri este o continuare excelenta, care ridica mult nivelul seriei si care ma face sa astept cu interes urmatorul ori urmatoarele volum/e.
Dac-ar fi sa critic ceva, acest lucru ar fi norocul exagerat, dus la extrem, pe care-l are Fabian Risk. Uneori pur si simplu anumite personaje se dau la o parte din calea lui, lucru care face actiunea cartii mai putin credibila, mai putin realista, mai putin verosimila. Ceea ce este pacat, cand te apuci de aceasta serie nu te apuci crezand ca citesc fantasy.
Si nu, nu numai norocul m-a dus cu gandul la ideea de fantasy, insa ma opresc aici, restul trebuie sa descoperiti singuri.
X feluri de a muri a aparut la Editura Litera si poate fi comandata de pe Elefant, Libris, Carturesti, Libraria Delfin, Cartepedia si eMAG.
0 Comments
1 Pingback