Prizonierul Cerului este al treilea volum al seriei Cimitirul Cartilor Uitate si este, din punctul meu de vedere, un volum-punte, o carte care nu se poate sustine de sine-statoare, ci doar pregateste volum film al seriei. Este in carte in care personajele din primele 2 carti se intalnesc, interactioneaza, vedeti voi cum si in ce fel. Si, fara sa fac spoilere, amintiti-va cum s-a terminat precedenta si imaginati-va cam ce urma sa pateasca personajul principal al acesteia. Ulterior veti afla ca nu a patit nici pe sfert din ce va imaginati 🙂 Mai multe nu va zic.
Sa va explic acum altfel: Umbra Vantului este o carte excelenta. Un inceput perfect al seriei, insa si o carte pe care o poti intelege si savura de sine statatoare. Unii sustin ca ar fi putut lesne sa ramana ca atare, fara sa aiba niciun fel de continuare. Jocul ingerului, al doilea volum, este o carte care APARENT nu are nicio legatura cu prima. Singurul element comun este Cimitirul Cartilor Uitate, un loc cumva trecut in plan secund. Nu mai este el catalizatorul, elementul declansator, ca-n prima parte.
Prizonierul Cerului, al treilea volum, reuseste sa reuneasca personajele din cele 2 volume, le leaga, ne arata ce legaturi sunt intre ele. Umple golurile, ca sa fiu mai precis, golurile nu doar dintre cele 2 povesti (aparent) distincte, ci si golurile povestilor in sine (caci daca ati citit cu atentie precedentele volume v-ati dat seama ca-s cateva chestii ramase fara explicatie, aparent fara sens).
Ca dimensiuni, este o carte subtire, deloc ampla, deloc complexa, care iese in evidenta din capul locului: iti dai seama din start ca e ceva cu ea, ca e diferita, ca e altceva. Pe multi i-a dezamagit, unii au renuntat la serie dupa al doilea volum, eu raman fanul ei dintr-un mare motiv: o judec pe de-a-ntregul, incerc sa vad imaginea de ansamblu. Iar aceasta, imaginea de ansamblu, cea pe care incerc s-o vad, de pilda, si la seria Turnul Intunecat, este una foarte misto. Putea Zafon sa se opreasca dupa primul volum? Teoretic da, practic el avea in cap ceva mult mai complex, care nu se oprea acolo.
In mod cert, JUDECAND DISTINCT fiecare carte in parte, primul volum al seriei este cel mai bun, in mod cert autorul n-a reusit sa-si depaseasca propriile standarde, pe care SINGUR si le-a setat prea sus, insa acest lucru nu inseamna ca trebuie sa dam cu pietre in serie (in autor, din pacate, nu mai putem da cu pietre; eventual in mormantul lui). Ce ar trebui sa-i reprosam autorului, ca a scris un prim volum ATAT DE BUN incat cu greu il mai poate egala?
Prizonierul cerului este, deci, o carte buna, pe care trebuie s-o bifam, o legatura cu intreg universul, un fel de sos care leaga toate ingredientele, fiind totodata si o carte care pregateste ceea ce presimt eu ca va fi incheierea de gala a seriei, incheierea epica.
Cititi Prizonierul cerului daca sunteti fani Zafon (eu inca nu sunt, dar sunt pe cale sa devin), daca va plac cartile bune si mai ales daca ati iubit Umbra Vantului. Cititi Prizonierul cerului daca doriti sa aflati cum se incheie intreaga serie, daca pur si simplu nu puteti abandona o serie care a inceput atat de frumos.
Prizonierul Cerului a aparut la Editura Polirom si poate fi comandata de pe Elefant, Libris, Carturesti, Cartepedia si eMag.
Anul acesta a fost publicată și ultima carte din serie, partea a patra “Labirintul spiritelor” care încununează opera!