July 6

Minte de dovleac – Alina Jurj

Mentionez din start: nu sunt fanul prozei scurte, cartile de proza scurta avand specificul lor. Pretentiile mele vizavi de carti, viziunea mea proprie, pot fi diferite. Posibil ca eu sa inteleg lucruri complet diferite de ceea ce sunt, de fapt, culegerile de proza scurta. Minte de dovleac, de Alina Jurj, este o astfel de culegere, o compilatie.

O a doua mentiune, fundamentala, desi zic unii irelevanta: am cunoscut-o pe autoare. Exact din acest motiv am tinut mortis sa-i citesc cartile, in special aceasta, a doua in ordinea citirii de catre mine (in fapt, prima in ordinea aparitiei), cat timp sunt in Cluj. Fix in ultima zi m-am intalnit cu ea, am stat de vorba, asa ca am putut sa o intreb live si nu pe chat cum a stat treaba. Sa-i spun nedumeririle si nemultumirile mele. Pe care mi le-a confirmat intr-o proportie foarte mare. Continue reading

July 3

Gradina cu fluturi – Dot Hutchison

Gradina cu Fluturi este cea mai bolnava carte citita in ultima vreme. Din pacate, din cauza povestii extrem de bolnave, sinistre, traumatizante pentru orice cititor, nu prea pot aprecia in mod corect, obiectiv, latura exclusiv literara. Nu m-as putea pronunta in privinta acestui aspect, actiunea efectiv te orbeste, te face sa te gandesti exclusiv la ce se intampla acolo, te face sa-ti imaginezi chestiile alea, absolut oribile, astfel incat nu te poti gandi, nici macar o secunda, la orice altceva.

Maya este o tanara cu o copilarie traumatizanta. De parca tot ce traise in familia ei nu era de ajuns, la un moment dat este rapita de un om extrem de bolnav. Sociopat, bolnav psihic, dar un om extrem de bine vazut de societate, cu avere, cu putere, cu o imagine buna.  Continue reading

July 2

… si vreme e ca sa ucizi – John Grisham

… si vreme e ca sa ucizi, PRIMUL roman scris de John Grisham, este despre sistemul juridic american. Pe scurt de tot, aceasta este cea mai corecta caracterizare.

Sa explic pe larg. Actiunea cartii se petrece in Clanton, Mississippi, unde in decurs de cateva zile se petrec doua infractiuni grave. In prima, o fetita de culoare este violata si batuta cu salbaticie de catre doi tineri albi. Este gasita aproape moarta, dusa la spital, unde este salvata. Tatal ei, un barbat de culoare familist, fost luptator in Vietnam, decide sa-si faca singur dreptate si-i impusca pe cei 2 violatori chiar cand acestia erau in custodia politiei. Ei ieseau din tribunal, de la infatisarea care le stabilise cautiunea, cand acesta ii impusca cu o arma automata. Din greseala, insa, un colt a ricosat din perete in piciorul unuia dintre politisti. La spital, acestui politist ii va amputat membrul inferior ranit. Continue reading

June 29

Apple Tree Yard – Louise Doughty

Apple Tree Yard este o carte atipica. Este psihologica, aproape deloc thriller, dar este una atipica din multe puncte de vedere. Buna de citit, buna de recomandat, dar pentru mine usor dezamagitoare dintr-un punct de vedere. De fapt, din ACEL punct de vedere pentru care ma apucasem de ea. Sa explic pe larg acum …

Intai si intai, despre ce este vorba. Yvone Carmichael este o femeie implinita din toate punctele de vedere. Cercetator de succes, om de stiinta renumit, are un sot iubitor, la fel de cunoscut in domeniul lui (nu sunt colegi, dar lucreaza in domenii relativ conexe), are doi copii, unul cu o usoara problema psihica, un altul, o fata, cu prieten, deja la casa ei. Avea, deci, tot ce-si dorea.

Ca de obicei, pentru ca nimeni si nimic nu-i perfect pe lumea asta, ceva disturba tot acest echilibru. Primul care-l disturba, de fapt, este sotul lui Yvone, Guy (interesanta alegerea numelui acestuia, eu as interpreta-o ca fiind UN TIP CA TOTI TIPII, cumva stereotipic), care are o aventura. Ea aparent va trece peste aceasta escapada, dar fix intr-un moment cand este vulnerabila, intalneste un tip. Un tip caruia initial nu-i afla nici numele, nici ocupatia. Nimic. Continue reading

June 25

Jose Mourinho Evolutia unui translator – Ciaran Kelly – Nascut invingator

Cea mai buna caracterizare pe care ar putea-o face cineva lui Mourinho ar fi: nascut invingator. Cred deseori ca Mourinho este tipul de antrenor care ar trebui dat ca exemplu in toate conferintele de dezvoltare personala.

Personal, am fost tot timpul mai apropiat de gandirea lui Mourinho si de realizarile lui decat de gandirea lui Guardiola ori a lui Cruyff. De obicei nu-mi plac tipii aroganti, dar atunci cand aroganta este utilizata ca arma, conventionala sau nu, o accept si o incurajez.

Mi-a placut tot timpul capacitatea lui Mourinho de a se adapta. Mi-a placut faptul ca a luat titlul in 4 tari, Portugalia, Anglia, Spania, Italia. Si, probabil, in viitorul nu foarte indepartat va bifa si Franta ori Germania. Ori ambele.  Continue reading

June 23

De ce iubim fotbalul – Pele cu Brian Winter

De ce iubim fotbalul este o intrebare la care multi refuza sa raspunda. Multi, foarte multi, nu vor sa se gandeasca la un posibil raspuns. Cei care-l iubesc, iau acest lucru ca pe ceva firesc, baga celebrul dicton latin cu gusturile care nu se discuta si incheie problema. Discutia se termina inainte sa inceapa. Ceilalti, cei care nu inteleg fotbalul, refuza sa accepte ca altii gandesc ca ei, declara sus si tare ca nu pricep cum de acest sport, aparent simplist, atrage, te declara pe tine, ca microbist, un inapoiat, si incheie si ei discutia.

Eu mi-am pus deseori aceasta intrebare. Cu fiecare meci pe care-l urmaresc. Cu fiecare campionat mondial pe care-l privesc. Altfel, precizare importanta: am din ce in ce mai putin timp la dispozitie sa vad fotbal, din competitia interna vad maximum 10 meciuri, adunate, intr-un sezon (adunate insemnand ca pot vedea acum o repriza, acum 10 minute, acum alte 15), din alte campioante vad doar derbiurile, de campioante exotice, tip Argentina, Brazilia, Copa Libertadores ori Turcia e clar ca nu mai e timp, insa mi-am propus, ca un soi de obligatie pentru sufletul meu microbist, sa nu ratez niciun campionat mondial sau european. Continue reading

June 21

Driblingul meu. Autobiografia – Johan Cruyff impreuna cu Jaap de Groot

Despre autobiografia lui Johan Cruyff, intitulata atat de sugestiv Driblingul meu, as putea scrie din 3 perspective:

 

1. Perspectiva principala, piesa de rezistenta a cartii, si anume filosofia DE VIATA a lu Cruyff. Din aceasta perspectiva, as fi curios sa aflu ce inteleg din aceasta carte cei care nu-s pasionati de fotbal. Cei care n-au vazut Barcelona, nici Dream Team-ul lui Cruyff de la inceputul anilor 90, nici actuala Tiki-Taka a lui Messi. O carte despre viata, despre familie, despre relatiile interumane, despre un om de a vedea lucrurile. Din acest punct de vedere, este o carte extrem de interesanta, de utila as zice. Continue reading

June 20

Fotbalul lumini si umbre – Eduardo Galeano

Am cartea Fotbalul lumini si umbre de cativa ani buni in biblioteca. Am si citit-o candva, cred ca eram prin liceu. Nu-mi aminteam foarte multe din ea, doar definitiile simpatice date portarului, fotbalului, fanului, fanaticului ori golului.

Acum, cartea contextualizeaza foarte mult, vorbeste despre fotbal in contextul social si politic. Fiecare eveniment fotbalistic, cu precadere campionatele mondiale, sunt contextualizate. Drept urmare, eu, ca blogger de carte, doamne, cat urasc termenul de CRITIC, am obligatia sa contextualizez. Sa fac ceea ce autorul face pe parcursul intregii carti. Continue reading

June 19

Messi. Povestea baiatului devenit legenda – Luca Caioli

Messi. Povestea baiatului devenit legenda este o carte-documentar despre unul dintre cei mai buni fotbalisti ai planetei. O carte care ne duce din initimitatea familiei Messi, din indepartata Argentina, pana-n insorita si mult apreciata Barcelona, capitala regiunii spaniole Catalunia.

Din carte aflam cateva lucruri interesante:

– Cum si de ce a plecat Messi din Argentina in Spania. Care este povestea acestei plecari si de ce el nu a jucat nici macar un meci in campionatul Argentinei.

– Cum este cu acel tratament, acei hormoni de crestere, si care-s explicatiile medicale ale lor.

– Cateva referinte istorice cu privire la Argentina si cateva observatii importante privitoare la diferentele lingvistice dintre spaniola din Spania, originala, si cea din Argentina. In cuvinte romanesti, pare a fi un fel de dialect. Sau, ca sa folosesc o comparatie cunoscuta, este exact precum diferenta dintre engleza britanica si engleza vorbita in SUA, cea pe care o stim atat de bine din filme. Continue reading